Planuri ale UE pentru protejarea sănătăţii umane, salvarea biodiversităţii şi combaterea schimbărilor climatice
Publicat de Andreea Drilea, 20 august 2016, 05:17 / actualizat: 20 august 2016, 7:40
67% dintre cetăţenii europeni ar dori ca instituţiile uniunii să facă mai multe pentru protecţia mediului.
Protecţia mediului este o chestiune la care ţin cu adevărat cetăţenii Uniunii Europene. Conform unui sondaj Eurobarometru, comandat de Parlamentul European, două treimi dintre cetăţenii europeni ar dori ca uniunea să se angajeze mai mult în protecţia mediului înconjurător. 21% au spus că nu trebuie schimbat nimic faţă de situaţia din momentul de faţă. Peste jumătate dintre participanţii la sondaj consideră că acţiunea uniunii este insuficientă, în timp ce doar 37% spun că este adecvată.
Dintre cetăţenii români care au participat la sondaj, 76% doresc ca uniunea să intervină mai mult decât o face în prezent în protecţia mediului înconjurător.
Uniunea Europeană are o politică largă în domeniul protecţiei mediului şi are competenţe în majoritatea ramurilor, precum poluarea aerului şi a apei, gestionarea deşeurilor şi schimbările climatice.
Preşedintele pentru mediu al Parlamentului European, Giovanni La Via, a precizat că se lucrează la unele propuneri şi politici noi, pentru a combate schimbările climatice şi a salva mediul înconjurător.
După Paris şi sensul său istoric, avem multe obiective ambiţioase în faţă, a adăugat oficialul, subliniind că Uniunea Europeană are un impact crucial asupra acestui acord şi că dezvoltă acum toate politicile pentru a le transforma în fapte.
Între măsurile deja implementate am putea vorbi despre Programul Natura 2000, cea mai mare reţea coordonată pentru protecţia regiunilor lumii. Aceasta acoperă peste 18% din uscatul Uniunii Europene şi aproape 6% din teritoriul marin, oferind un adevărat rai unui mare număr de specii pe cale de dispariţie.
Parlamentul European a mai stabilit reguli pentru reducerea drastică a folosirii pungilor de plastic, a reformat schema de comercializare a emisiilor, a stabilit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030 şi promovarea surselor de energie regenerabile.
Mai există planuri pentru limite naţionale ambiţioase pentru poluatorii cheie până în 2030, reguli privind etichetarea eficienţei energetice a aparatelor electrocasnice, ameliorarea ciclului de viaţa al produsului prin reciclare şi reguli pentru o mai bună gestionare a deşeurilor.
(Rador/FOTO arhivă muh.karabuk.edu.tr)