Separatiştii din estul Ucrainei îşi aleg, astăzi, parlamentul local şi preşedintele
Publicat de , 2 noiembrie 2014, 06:53
Regiunile separatiste proruse îşi aleg, astăzi, parlamentul local şi preşedintele într-un scrutin susţinut de Moscova, dar denunţat de Occident şi care complică procesul de pace în estul Ucrainei după şase luni de conflict, potrivit France Presse.
‘Alegerile vor permite constituirea unui guvern legitim’, a declarat ‘premierul’ autoproclamatei ‘republici populare Doneţk’, Aleksandr Zaharcenko, a cărui victorie nu lasă loc de îndoială.
În acelaşi timp, la Lugansk, un alt fief separatist şi capitala autoproclamatei ‘republici populare Lugansk’, ‘preşedintele’ Igor Plotniţki ar trebui să fie confirmat în funcţie.
Cele două regiuni rebele din Donbas, zona minieră din estul Ucrainei, şi-au proclamat unilateral independenţa în aprilie, ceea ce a provocat un conflict sângeros cu forţele ucrainene, care acuză Rusia de trimiterea de arme şi de militari în sprijinul separatiştilor.
‘Aceste alegeri sunt indispensabile pentru a da mai multă legitimitate regimurilor politice’ din Doneţk şi Lugansk, estimează analistul Konstantin Kalacev, de la Grupul de expertiză politică din Rusia. Pentru cele două republici separatiste, ‘aceasta este un nou punct de plecare, o cale spre recunoaşterea lor, chiar dacă nu ştim foarte bine cine le va recunoaşte’, a adăugat el.
Campania electorală a fost redusă la minimum la Doneţk – câteva afişe ale candidatului Zaharcenko pe străzi – şi se pare total absent în alte oraşe. Toţi candidaţii susţin aceeaşi linie: independenţa faţă de Ucraina şi apropierea de Rusia. Numărul de alegători este incert: din cele aproximativ cinci milioane de alegători înscrişi pe listele electorale ucrainene înaintea conflictului mulţi au părăsit zona, din cauza luptelor. Autorităţile separatiste din Doneţk au anunţat posibilitatea de a vota prin Internet, dreptul de vot începând de la 16 ani şi pentru voluntarii străini – mulţi ruşi şi câţiva europeni – veniţi să lupte de partea insurgenţilor proruşi. Nu este aşteptat niciun observator din partea vreunei organizaţii internaţionale. Doar câţiva deputaţi ruşi au anunţat că vor veni ca observatori la aceste alegeri.
Şase luni de confruntări între rebeli şi forţele ucrainene s-au soldat deja cu peste 3.700 de morţi şi au provocat importante distrugeri. Luptele continuă sporadic în mai multe locuri din estul Ucrainei, dar şi-au diminuat semnificativ intensitatea după acordul de încetare a focului semnat la 5 septembrie la Minsk între insurgenţi şi autorităţile de la Kiev, sub auspiciile OSCE, în cadrul unui acord destinat să deschidă procesul de pace.
În prezent, acest proces pare să se afle într-un punct mort, iar desfăşurarea alegerilor în regiunile separatiste a devenit obiectul unor divergenţe majore între Kiev şi Occident, pe de o parte, şi Moscova şi rebeli, pe de altă parte. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a denunţat ‘pseudo-alegerile pe care teroriştii şi bandiţii vor să le organizeze în teritoriile ocupate’.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, la fel ca Bruxellesul, a estimat că scrutinul ‘va submina grav acordurile de la Minsk’, iar secretarul de stat american John Kerry s-a declarat ‘îngrijorat’ şi a insistat că Washingtonul nu va recunoaşte rezultatele.
Contrar declaraţiilor occidentale, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat că Moscova va recunoaşte rezultatul acestor alegeri. ‘Noi sperăm că aceste alegeri vor avea loc conform planului şi vom recunoaşte desigur rezultatele’, a spus el. ‘Aceste declaraţii ruse urmăresc să se joace cu nervii Kievului pentru că Rusia nu a obţinut ceea ce a dorit în Ucraina: nici loialitate politică, nici capitularea publică a lui (Petro) Poroşenko’, estimează expertul Kalacev. Conflictul din Ucraina, precedat de anexarea Crimeii de către Moscova, a provocat cea mai gravă criză între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece. (Agerpres/FOTO caleaeuropeana.ro)