SUA: Noi sancţiuni vizează un miliardar rus, familia purtătorului de cuvânt al preşedintelui Putin şi parlamentari
Publicat de Andreea Drilea, 12 martie 2022, 06:52
Statele Unite au impus vineri sancţiuni care îi vizează pe miliardarul rus Viktor Vekselberg, trei membri ai familiei purtătorului de cuvânt al preşedintelui Putin şi o serie de parlamentarilor ruşi, în cea mai recentă serie de pedepse pentru invazia Ucrainei de către armata rusă, transmite Reuters.
Printre cele mai afectate de sancţiunile de vineri se numără zece persoane din consiliul de administraţie al VTB Bank, al doilea cel mai mare creditor din Rusia, şi 12 membri ai Dumei, camera inferioară a parlamentului rus, se arată într-un comunicat al Departamentului Trezoreriei al SUA.
‘Trezoreria continuă să tragă la răspundere oficiali ruşi pentru că au permis războiul nejustificat şi neprovocat al lui Putin’, a declarat secretarul Trezorerie, Janet Yellen.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a fost vizat de sancţiuni încă de pe 3 martie. Măsurile de vineri se extind asupra soţiei sale şi a celor doi copii adulţi.
Aceştia duc ‘stiluri de viaţă luxoase care sunt incongruente cu salariul de funcţionar public al lui Peskov’, a afirmat Trezoreria într-un comunicat.
Kremlinul nu a răspuns imediat la o solicitare a Reuters pentru comentarii în afara orelor de program.
Forţele ruse au continuat să bombardeze vineri oraşe din toată Ucraina şi păreau să se regrupeze pentru un posibil asalt asupra capitalei Kiev.
La mijlocul lunii februarie, camera inferioară a parlamentului de la Moscova a votat pentru a-i cere preşedintelui Putin să recunoască independenţa celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, susţinute de ruşi.
Unsprezece membri şi preşedintele Dumei Viaceslav Volodin au fost adăugaţi vineri pe lista celor sancţionaţi.
Justificând votul, Volodin a declarat în februarie că guvernul de la Kiev ‘nu respectă acordurile de la Minsk. Cetăţenii şi compatrioţii noştri care locuiesc în Donbas au nevoie de ajutorul şi sprijinul nostru’.
Acordurile de la Minsk au fost semnate în 2014 şi 2015 în speranţa de a se pune capăt violenţei dintre separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi guvernul de la Kiev. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă