UE trebuie să ia mai multe măsuri contra ingerinţelor externe şi a dezinformării, atenţionează Parlamentul European
Publicat de Andreea Drilea, 10 martie 2022, 06:56
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Uniunea Europeană trebuie să ia mai multe măsuri pentru combaterea ingerinţelor externe şi a dezinformării, iar ţări autoritare, precum Rusia şi China, manipulează informaţiile pentru a destabiliza democraţia europeană, atenţionează Parlamentul European într-un raport adoptat miercuri.
Raportul, elaborat de eurodeputata letonă Sandra Kalniete (grupul PPE) şi adoptat cu 552 de voturi pentru, 81 împotrivă şi 60 abţineri, arată că Uniunea Europeană nu cunoaşte bine situaţia şi nu prevede măsuri în domeniu, aşadar ingerinţa e o tactică atractivă pentru actori străini răuvoitori şi pune în pericol democraţia.
Printre altele, autorităţile ar trebui ia în calcul revocarea licenţelor în cazul organizaţiilor care distribuie propagandă de stat străină.
‘În timp ce războiul este în desfăşurare în Ucraina, platformele online şi întreprinderile din domeniul tehnologiei trebuie să adopte o poziţie prin suspendarea conturilor care neagă, glorifică sau justifică agresiunea, crimele de război şi crimele împotriva umanităţii. Pe termen lung, avem nevoie de o strategie clară din partea Comisiei Europene şi de norme cu adevărat obligatorii ale UE privind responsabilitatea şi transparenţa pentru platformele online. Rezilienţa trebuie să fie scutul nostru de protecţie – ar trebui să investim masiv în sprijinirea mass-mediei independente de calitate, inclusiv în vecinătatea UE’, a declarat raportoarea Sandra Kalniete.
Potrivit Parlamentului European, care a realizat o anchetă pentru a descoperi modalităţile în care puterile străine răuvoitoare manipulează informaţiile şi interferează în Uniunea Europeană pentru a submina procesele democratice, actorii răuvoitori pot, fără a se teme de consecinţe, să influenţeze alegeri, să efectueze atacuri cibernetice, să recruteze foşti politicieni care au avut funcţii înalte şi să propage polarizarea în dezbaterea publică.
Faptul că în general nu se conştientizează gravitatea ingerinţelor străine şi a cazurilor de manipulare a informaţiilor de care se fac vinovate cu preponderenţă Rusia şi China este exacerbat de lacunele din legislaţie şi de coordonarea insuficientă dintre ţările Uniunii, susţine raportul Comisiei speciale privind ingerinţele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE).
În actualul război de agresiune împotriva Ucrainei, guvernul rus a demonstrat că ‘pot fi folosite ca o armă chiar şi informaţiile”, întrucât Rusia răspândeşte ‘dezinformare fără precedent ca nivel de rea voinţă şi amploare’ pentru a-şi induce în eroare propriii cetăţeni şi comunitatea internaţională cu privire la război. În această privinţă, Parlamentul European salută interzicerea, recent introdusă la nivelul UE, a canalelor de propagandă ruseşti, cum ar fi Sputnik TV şi RT.
Eurodeputaţii îndeamnă Uniunea Europeană să creeze o strategie comună pentru a răspunde provocării create de dezinformare, inclusiv prin introducerea unor sancţiuni specifice îndreptate împotriva ingerinţelor străine şi a campaniilor de dezinformare. Eurodeputaţii insistă şi pe implicarea organizaţiilor societăţii civile în acţiunile de sensibilizare a publicului şi de răspândire a informaţiilor generale, după bunul exemplu al Taiwanului. Ei subliniază şi necesitatea de a colabora la nivel global cu parteneri care împărtăşesc aceeaşi viziune.
În plus, Parlamentul European recomandă ca mass-media caracterizată prin pluralism şi independenţă, jurnaliştii, verificatorii veridicităţii informaţiilor şi cercetătorii să primească fonduri publice. De asemenea, ar trebui luată în considerare posibilitatea revocării licenţelor organizaţiilor care distribuie propagandă de stat străină.
O măsură propusă de PE este obligativitatea ca platformele de comunicare socială, care servesc drept vectori pentru ingerinţa străină, să nu mai promoveze conturile neautentice care răspândesc interferenţele străine dăunătoare, inclusiv în alte limbi decât engleza.
Universităţile europene ar trebui să reanalizeze cooperarea cu institutele Confucius şi platformele chineze de lobby şi ar trebui clarificate relaţiile ‘extrem de nepotrivite’ dintre anumite partide politice europene şi Rusia.
O altă propunere a PE este interzicerea finanţării din străinătate a partidelor politice europene şi naţionale.
În plus, ar trebui îmbunătăţită urgent securitatea cibernetică şi ar trebui întocmită o listă a programelor informatice de supraveghere care să fie considerate ilegale, cum ar fi programul Pegasus.
Nu în ultimul rând, ar trebui îngreunat procesul prin care actorii străini pot recruta foşti politicieni de rang înalt după ce şi-au încheiat mandatul. Cazul cel mai cunoscut este cel al fostului cancelar social-democrat german Gerhard Schröder. În vârstă de 77 de ani, acesta are legături strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin: este preşedinte al consiliului de supraveghere al Rosneft, cel mai important grup petrolier rusesc, şi al comitetului de acţionari ai Nord Stream 2, controversatul gazoduct ruso-german, iar, în principiu, ar trebui să intre în iunie în consiliul de supraveghere al gigantului rus Gazprom.
Comisia specială privind ingerinţele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformare (INGE), a fost creată în iunie 2020. Mandatul de un an şi jumătate al comisiei se încheie pe 23 martie, după circa 50 de audieri în care a consultat aproximativ 130 de experţi. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
