UE trebuie să primească refugiaţii ucraineni, dar povara trebuie preluată de toate ţările membre, susţin eurodeputaţii
Publicat de Andreea Drilea, 9 martie 2022, 07:06
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Uniunea Europeană trebuie să preia şi să ajute refugiaţii ucraineni care fug de războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin, dar povara nu trebuie să cadă doar pe umerii ţărilor membre Polonia, România, Slovacia şi Ungaria, care sunt vecine cu Ucraina, au susţinut marţi majoritatea eurodeputaţilor, în dezbaterea ‘Deteriorarea situaţiei refugiaţilor ca o consecinţă a agresiunii ruse împotriva Ucrainei’.
În intervenţia sa, Jeroen Lenaers (grupul PPE) a spus că activarea directivei europene privind protecţia temporară este un prim pas necesar, dar el este insuficient. În opinia sa, va fi nevoie de o manieră structurată de acordare a ajutorului european pentru refugiaţi. Colegul său de grup politic Andrius Kubilis a subliniat că ”este nevoie de un embargou total asupra economiei ruse”, întrucât obligaţia UE este de a ”opri acest război”.
”Trebuie ca UE să devin vizibilă, trebuie ca cetăţenii să vadă că UE îi ajută. Războiul are multe implicaţii, dar în primul rând trebuie să ne gândim la oameni, să vorbim despre refugiaţi, să găsim soluţii, pentru că este vorba despre femei şi copii care aşteaptă ore în şir în condiţii groaznice pentru a părăsi Ucraina”, a spus eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE).
El a adăugat că este nevoie de sprijin imediat pentru refugiaţi. ”Trebuie să înţelegem că acest este începutul şi nu sfârşitul şi că avem nevoie de infrastructură bună pentru a ajuta chiar şi luni de zile dacă va fi nevoie”, a spus Mureşan. În opinia sa, o prioritate va trebui să fie asigurarea şcolarizării pentru copii ucraineni refugiaţi, el insistând că este nevoie ca UE să se asigure că cetăţenii ucraineni primesc protecţia necesară în statele membre.
Pietro Bartolo (grupul S&D) a afirmat că UE ”nu era pregătită pentru un conflict la frontierele sale şi să primească un număr atât de mare de refugiaţi, dar cel puţin UE a dat dovadă de solidaritate şi unitate”, făcând un apel la combaterea oricărei discriminări a refugiaţilor care fug din Ucraina.
Eurodeputatul român Dan Nica (grupul S&D) a atras atenţia asupra situaţiei grave a refugiaţilor, în particular la frontiera dintre Ucraina şi România. ”O femeie a murit pentru că, după trei zile de stat în frig, a trebuit să aştepte încă o zi la frontieră. Iată încă o dovadă a nedreptăţii făcute României prin faptul că nu este în Schengen, iar cineva ar trebui să poarte o responsabilitate pentru asta, chiar şi morală”, a spus el.
Sophia In’T Veld (grupul Renew) a felicitat Polonia, România, Slovacia şi Ungaria pentru modul în care au gestionat până acum venirea valului masiv de ucraineni care fug de război. ”Oamenii şi autorităţile din aceste ţări fac o treabă incredibilă”, a spus eurodeputata olandeză. Ea a cerut ca Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex) şi Agenţia europeană pentru azil să fie implicate în operaţiunile de la frontiere privind refugiaţii ucraineni şi a făcut un apel către Parlament şi Consiliul UE pentru a conveni o foaie de parcurs referitoare la o nouă politică privind azilul.
Eurodeputata spaniolă Dina Riba I Giner (grupul Verzilor) a susţinut că este nevoie de o politică de azil europeană care să pună accentul în primul rând pe solidaritate.
”Activarea mecanismului de protecţie temporară nu trebuie să ne facă să deschidem uşa traficanţilor de persoane şi infractorilor”, a afirmat Annalisa Tardino, membră a grupului Identitate şi Democraţie. Potrivit acesteia, criza refugiaţilor ucraineni arată în mod clar că actuala politică a UE privind migraţia şi azilul este total ineficientă.
Din partea grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Witold Waszczykowski a opinat că cea mai controversată chestiune este asistenţa umanitară care trebuie să ajungă în Ucraina. ”Trebuie să depunem toate eforturile pentru a aduce ajutoarele umanitare în Polonia, dar să evităm situaţia prin care să creăm nişte tabere unde să stea refugiaţii, vezi experienţele Turcia şi Liban”, a atenţionat el.
Potrivit lui Nikolaj Villumsen, reprezentant al grupului Stângii, milioane de ucraineni fug de războiul pornit de Vladimir Putin şi UE trebuie să se asigure că toţi primesc ajutor. ”Nu este o sarcină pe care o putem delega doar ţărilor membre vecine cu Ucraina; povara trebuie să fie împărţită” între toate statele membre, a afirmat Villumsen.
Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a cerut o deschidere a coridorului umanitar pentru ca oamenii să poată pleca din calea războiului.
”Am fost recent la frontiera dintre România şi Ucraina, la vama Siret. Am vorbit cu un voluntar român, l-am întrebat ‘De ce eşti aici?’. Mi-a răspuns: ‘Pentru că suntem toţi fiinţe omeneşti’. De acest fel de solidaritate şi unitate este nevoie în continuare”, a afirmat ea.
Reprezentanta executivului UE a ţinut să remarce că directiva privind protecţia temporară nu a fost utilizată deloc în 20 ani, iar activarea ei acum este un moment unic şi istoric. ”Trebuie să recunoaştem magnitudinea provocării şi să facem ceea ce este corect.
Este clar că oricui fuge de război trebuie să i se permită accesul în UE. Statele membre fac tot posibilul pentru a-i primi. În 12 zile Uniunea Europeană a primit 2 milioane refugiaţi, număr egal cu cât a primit în 2015 şi 2016 împreună”, a subliniat comisarul european.
În opinia sa, o atenţie specială va trebui acordată copiilor ucraineni refugiaţi din calea războiului, întrucât ei trebuie să-şi poată continua studiile.
”Aceasta nu se va termina în curând. (Preşedintele rus Vladimir) Putin duce un război fără remuşcări, reţinere sau milă”, a insistat comisarul european pentru afaceri interne.
În baza activării directivei privind protecţia temporară, cetăţenii ucraineni şi persoanele rezidente în Ucraina, precum şi membrii familiilor lor, strămutaţi din cauza conflictului vor fi eligibili pentru protecţie în Uniunea Europeană. Cetăţenii non-ucraineni şi apatrizii rezidenţi legali în Ucraina care nu pot reveni în ţara sau în regiunea de origine, precum solicitanţii de azil sau beneficiarii de protecţie internaţională şi membrii familiilor lor vor primi de asemenea protecţie în Uniunea Europeană.
Celelalte persoane care se află în Ucraina pentru scurtă şedere şi care pot reveni în siguranţă în ţările de origine nu sunt vizate de această protecţie temporară în UE. Totuşi, lor trebuie să li se permită acces în UE pentru tranzit către ţările lor de origine. Protecţia va fi valabilă timp de un an, dar poate fi prelungită cu doi ani în funcţie de o decizie din partea statelor UE.
Directiva privind protecţia temporară a fost concepută în mod special pentru a acorda protecţie imediată persoanelor în nevoie şi elaborată după destrămarea fostei Iugoslavii, dar nu a fost utilizată niciodată până acum.
Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, marţi a fost atins pragul de două milioane de persoane care au fugit de războiul din Ucraina începând din 24 februarie. AGERPRES/FOT radioiasi.ro
