Meșterii populari solicită spre analiză şi aprobare LEGEA MEȘTERILOR ȘI CREATORILOR POPULARI
Publicat de ralucadiaconiuc, 14 noiembrie 2017, 14:27
Asociația ART- Meșteșugurile Prutului, cu sediul în Iași și Asociația Meșterilor Populari din Bucovina, cu sediul în Suceava semnalează lipsa unui statut și a unui rol bine definit din punct de vedere legislativ al meşterilor populari din România și a trimis, vineri, 11.11.2017, un memoriu Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în acest sens. Totodată, iniţiatorii propun spre analiză şi aprobare LEGEA MEȘTERILOR ȘI CREATORILOR POPULARI, un demers legislativ a cărui absenţă se resimte acut în ţara noastră.
Memoriul de susținere a propunerii de lege este însoţit de o listă cu 95 de semnături ale meșterilor populari din Moldova, dar și din alte zone etnografice ale țării, precum și din Republica Moldova.
Piaţa de liber consum expune cultura tradiţională unui aflux eterogen de produse care, pe de o parte, induc în eroare sau derutează publicul larg, iar pe de altă parte, forţează creatorii populari să facă unele compromisuri pentru a-şi asigura supravieţuirea. Patrimoniul cultural imaterial are nevoie, aşadar, de protecţie legală în faţa degradărilor de formă şi sens, iar meşterii cu ascendenţă tradiţională trebuie motivaţi şi sprijiniţi să continue practica, aşa cum le-a fost transmisă de generaţiile anterioare.
Atașăm prezentului comunicat de presă textul integral al Memoriului trimis în data de 10 noiembrie 2017 Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.
Silvia Cozmîncă, președinte ART- Meșteșugurile Prutului
Florin Cramariuc, președinte Asociația Meșterilor Populari din Bucovina
Către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
În atenția Domnului Ministru, Lucian Romaşcanu
MEMORIU
pentru susţinerea Proiectului de lege a meşterilor şi creatorilor populari
iniţiat de Asociaţia ART- Meşteşugurile Prutului, Iaşi
şi Asociaţia Meşterilor Populari din Bucovina
Stimate domnule Ministru,
Subsemnata prof. Silvia Cozmîncă, președinte a Asociaţiei ART –Meşteşugurile Prutului, Iaşi am fost mandatată de către cei 47 de membri ai asociaţiei ca, împreună cu cei 95 membrii ai Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina condusă de preşedintele Florin Cramariuc din Suceava, să Vă transmit dorinţa şi voinţa acestora de a supune atenţiei Dumneavoastră şi specialiştilor îndreptăţiţi din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, propunerile cuprinse în documentul anexat.
Asociaţia Art-Meşteşugurile Prutului a fost înfiinţată oficial în februarie 2008 în urma unui proiect transfrontalier al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova în parteneriat cu Uniunea Meşterilor Populari din Republica Moldova. În această perioadă de aproape 10 ani asociaţia s-a implicat, ca organizator sau partener cu instituţii de profil, publice, ONG-uri, în numeroase acţiuni şi evenimente culturale la nivel local, regional, naţional si european ce au avut ca scop promovarea, conservarea şi transmiterea către tânăra generaţie a meşteşugurilor tradiţionale româneşti, a sprijinirii meşterilor populari din asociaţie în vederea valorificării produselor proprii. Am militat în numeroase conferinţe, simpozioane, întâlniri, etc. despre necesitatea stringentă de a exista o lege organică ce trebuie să reglementeze statutul meşterului şi creatorului popular, păstrător şi promotor al tradiţiei, al identităţii culturale a României, într-o Europă ce promovează unitatea în diversitate.
Aceleaşi tip de activităţi a fost condus şi de Asociaţia Meşterilor Populari din Bucovina, înfiinţată în ianuarie 2007 pentru a promova meşterii populari autentici şi meşteşugurile populare din frumoasa Bucovină.
Se ştie că meşteşugurile populare tradiţionale sunt parte integrantă a patrimoniului cultural românesc, de aceea trebuie ca acestea să fie cunoscute şi promovate. De asemenea, pentru a se asigura continuitate în practicarea acestora, important este să fie transmise copiilor şi tinerilor, realizându-se transferul între generaţii a meşteşugurilor artistice româneşti.
Pentru aceasta e nevoie ca meşterii şi creatorii populari să fie consideraţi o categorie socio-profesională distinctă, făcându-se deosebirea între aceştia şi comercianţi, respectiv artizani.
• În proiecte mai vechi ale Legii este menţionată denumirea meşterilor populari ca fiind artizani, ori acest lucru creează confuzii atât în rândul meşterilor populari, cât şi în societatea civilă. Conform DEX, termenul de artizan provine din lb. Franceză artisan = meşter, meşteşugar, deci avem de-a face cu un pleonasm. Mai mult, în România, denumirea de artizan se referă la persoane care lucrează produse cu inspiraţie folclorică (sau nu), dar în serie mare sau chiar semi-industrială, multe utilizând maşini şi instalaţii industriale, fiind departe de-a respecta uneltele, tehnica de lucru, simbolistica, cromatica tradiţională. De asemenea, artizani sunt consideraţi, în accepţiunea multor decidenţi oficiali şi producătorii „handmade”, care nu au nici o legătură cu canoanele meşteşugăreşti ce trebuie respectate de către meşterii populari autentici.
Propunem, de asemenea, în legea pe care V-o supunem atenţiei şi alte denumiri specifice, o terminologie clară ce trimite la vechile bresle meşteşugăreşti şi care, odată acceptate prin lege vor putea să definească conceptul de MEȘTER şi CREATOR POPULAR.
În documentul trimis Dv spre analiză mai sunt propuneri privind:
• practicarea meşteşugului tradiţional,
• modul de organizare,
• competenţele Autorităţilor Publice,
• realizarea dreptului de proprietate asupra produselor de artă populară,
• cadrul economic şi fiscal în domeniul meşteşugurilor tradiţionale,
• pregătirea profesională a meşterilor populari.
Pentru susţinerea acestor afirmaţii ataşez Lista cu semnături a meşterilor populari din Moldova, Republica Moldova, dar şi din alte zone etnografice ale ţării. Cu toţii ne exprimăm încrederea că veţi sprijini salvgardarea acestui tip de patrimoniu cultural printr-o lege care să pună la adăpost moştenirea culturală de efectele negative ale pieţei de larg consum.
Iaşi, 10.11.2017
Cu aleasă consideraţie,
Prof. Silvia Cozmîncă, preşedinte ART
