17-19 aprilie 2018, București: Primul Summit Parlamentar al Formatului București (B9)

Publicat de nicolaetomescu, 16 aprilie 2018, 09:55

În perioada 17-19 aprilie a.c., Senatul României găzduiește Primul Summit Parlamentar al Formatului București (B9), eveniment organizat la inițiativa comună a președintelui Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, și a mareșalului Senatului Republicii Polone, Stanisław Karczewski.

La Summit participă delegațiile Parlamentelor statelor membre ale Formatului București: România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria, deopotrivă oaspeți de onoare – Gerard Larcher, președintele Senatului Republicii Franceze, Paolo Alli, președintele Adunării Parlamentare a NATO, David Hobbs, secretarul general al AP NATO, general Curtis Scaparrotti, SACEUR NATO, general Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Armatei. Participă, de asemenea, Matti Saarelainen, director al Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Amenințărilor Hibride și Tomáš Valášek, directorul Carnegie Europe, invitați să susțină prezentări la sesiunea de dezbateri.

Summitul se bucură de prezența președintelui României, Klaus Iohannis, co-inițiator al Formatului București (B9).

Miercuri, 18 aprilie 2018, începând cu ora 09:00, se desfășoară, în sala „Constantin Stere”, sesiunea inaugurală (urmată de două sesiuni de lucru)  în cadrul căreia sunt invitați să ia cuvântul co-inițiatorii pilonului parlamentar al Formatului București (B9) și oaspeții de onoare.

În contextul evoluțiilor internaționale actuale, Summitul parlamentar B9 reprezintă un element important al demersurilor de diplomaţie parlamentară, la nivel multilateral. Pilonul parlamentar B9 urmărește facilitarea de poziții convergente, prin consolidarea rolului parlamentelor naționale, în problematica de securitate și apărare. Organizarea Summitului parlamentar B9 transmite un mesaj unitar și coerent referitor la întărirea flancului estic al NATO, în pregătirea Summitului NATO de la Bruxelles/iulie 2018.

Agenda evenimentului abordează, între altele, aspecte privind prezenţa viitoare a NATO, postura defensivă şi de descurajare, responsabilităţi comune, combaterea terorismului, mobilitatea militară, percepțiile referitoare la amenințările cu care sunt confruntate țările participante, consolidarea legislativă în materie de apărare etc.