Adrian Botez, liderul grupării ‘Academia Infractorilor’, condamnat la 24 de ani de închisoare

Publicat de Andreea Drilea, 3 noiembrie 2016, 08:56

Adrian Marin Botez, liderul grupării ‘Academia Infractorilor’, a fost condamnat definitiv, joi, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la 24 de ani, două luni şi 20 de zile de închisoare.

Judecătorii de la CAB au admis contestaţia formulată de Botez şi au decis să reducă pedeapsa de 30 de ani de închisoare primită la Tribunalul Bucureşti, urmând să execute 24 de ani, două luni şi 20 de zile.

‘Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi în fond rejudecând: (…) condamnă inculpatul Adrian Botez, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tâlhărie în formă continuată (24 de acte materiale), la pedeapsa de 8 ani şi 4 luni închisoare. (…) condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la furt calificat (Andorra – 05.04.2011). (…) condamnă acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare. (…) condamnă acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tâlhărie calificată în formă continuată comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare (Milano – 01.12.2015). (…) condamnă acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tâlhărie calificată comisă în stare de recidivă postcondamnatorie (rămasă în faza tentativei), la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare (Aarhus – Danemarca – 10.04.2015). (…) contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani şi 4 luni închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv trei ani, zece luni şi 20 de zile închisoare, rezultând 12 ani, 2 luni şi 20 de zile închisoare. În temeiul art. 43 alin. 1,2 Cod penal adaugă pedeapsa aplicată prin prezenta la restul de pedeapsă de 12 (doisprezece) ani închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 12 ani închisoare, (…), rezultând pedeapsa finală de 24 de ani, 2 luni şi 20 de zile de închisoare. (…). În baza art. 40 alin. 3 Cod penal scade din pedeapsa de 24 de ani, 2 luni şi 20 de zile închisoare aplicată inculpatului, arestarea preventivă de la data de 20.05.2014 la data de 30.06.2014 (dedusă prin decizia penală nr. 2215/30.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) şi pedeapsa executată de la data de 16.01.2015 la zi’, potrivit minutei deciziei.

În cazul celorlalţi inculpaţi din dosar, instanţa a decis respingerea apelurilor şi menţinerea deciziei date de Tribunalul Bucureşti.

‘În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanţii-inculpaţi Alexandra Gheorghiu, Florin Alexandru Pădurean, Florin Daniel Diţă, Cătălin Ionuţ Ispas, Constantin Mihai, Petru Cosmin Munteanu, Petru Bogdan Movilă şi Cosmin Andrei Rusu împotriva aceleiaşi sentinţe penale. În baza art. 424 al. 3 C.p.p. deduce din pedepse durata prevenţiei de la data de 23.04.2015 pentru inculpaţii Cătălin Ionuţ Ispas, Petru Bogdan Movilă şi de la 24.04.2015 la zi pentru inculpaţii Florin Daniel Diţă, Constantin Mihai, Petru Cosmin Munteanu, Cosmin Andrei Rusu şi de la 14.05.2015 la zi pentru inculpatul Florin Alexandru Pădurean’, se arată în minută.

Decizia este definitivă.

În 15 octombrie 2015, DIICOT a dispus trimiterea în judecată a 18 membri din reţeaua criminală autointitulată ‘Academia Infractorilor Români’, specializată în jafuri armate la magazine de lux din Europa, unde au provocat un prejudiciu de aproximativ 8,5 milioane euro.

DIICOT susţine că în cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între 29 de infracţiuni, dintre care 27 de infracţiuni de tâlhărie comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria, Danemarca şi două infracţiuni de furt calificat comise în Andorra şi Marea Britanie.

Procurorii au reţinut că, din 2011, reţeaua a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider – comandant suprem, identificat în persoana lui Adrian Botez, zis ‘Ţâţă’ – şi mai multe eşaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de ‘ofiţer’.

Ultimul eşalon era cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, din judeţul Neamţ, de regulă din familii fără posibilităţi financiare, unii din orfelinate, alţii cu antecedente penale, dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor.

DIICOT precizează că Adrian Botez a pus bazele acestei organizaţii criminale în 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (dosarul Bariera), ceilalţi co-inculpaţi au fost arestaţi, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă în 9 mai 2011 şi dat în urmărire generală. Iniţial, el şi persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracţiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracţie, din diverse centre comerciale din ţările vest europene.

Ulterior, susţin procurorii, el a regândit strategia infracţională şi modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor şi bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri recrutaţi pe care îi instruia pentru jafuri în plină zi. Conform DIICOT, au fost imitate metodele folosite de celebra grupare infracţională Pink Panters, apărută în spaţiul fostei Iugoslavii, respectiv prin violenţă şi ameninţare, bazat pe şocul celor atacaţi, reuşind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre preţioase şi ceasuri scumpe, de milioane de euro.

‘Această grupare s-a structurat şi s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la ‘codificarea’ regulilor şi a modului de organizare şi funcţionare, într-un aşa numit ‘Regulament al Academiei’, având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de ‘contract secret de muncă’, precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum şi un capitol distinct referitor la ‘judecata’ la care trebuie să se supună cel care greşeşte ori trădează. Fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecăţii efectuate în ‘Comisia Membrilor’ – comisia fiind compusă din ‘comandantul suprem’, ‘avocatul’ celui acuzat, ‘contabilul Academiei’, precum şi ‘ofiţer în rezervă, peste 50 ani’, ‘ofiţer care a executat peste 10 ani’, ‘ofiţer activ cu vechime de 5 ani”, se arată în comunicat.

Sursa citată menţionează că, imediat după recrutare, noii membrii erau transportaţi de pe raza judeţului Neamţ în alte judeţe, legaţi la ochi sau cu saci pe cap, şi conduşi în diverse ‘case de antrenament’. Fiecare era amprentat cu o tuşieră conform procedurilor poliţieneşti, îi erau făcute fotografii, i se luau probe biologice din cavitatea bucală şi fire de păr (recoltare ADN) şi i se făcea un dosar în care erau trecute toate datele – rude, prieteni, persoane iubite, cazier, comportamentul avut în eventualele anchete penale anterioare.

Într-un interval scurt de timp, noii membri trebuiau să înveţe să se echipeze/dezechipeze de ‘hainele de muncă’, să spargă uşile şi vitrinele, să adune/culeagă obiectele fără a lăsa niciun fel de urme ADN, papilare, etc., în unele cazuri, antrenamentele derulându-se chiar şi în străinătate – Strasbourg, Franţa, ori Torino, Italia.

DIICOT a mai reţinut că membrii executanţi se îndreptau spre periferia oraşelor de destinaţie, în locuri cu vegetaţie abundentă, păduri, parcuri, zone industriale, campând în corturi ori dormind direct sub cerul liber, tabăra improvizată fiind denumită codificat ‘stup’, iar după ce erau fixate magazinele de lux ce urmau a fi atacate, erau vizualizate măsurile de protecţie/securitate ale acestora, stabilite posibilităţile de atac, traseele de fugă şi locurile în care vor fi lăsate temporar bunurile sustrase, gropi special săpate pe rutele de fugă, pubele de gunoi manevrate de alţi membri ai grupării etc.

Procurorii adaugă că jaful nu dura mai mult de 60 de secunde şi că o persoană din grup ‘ţinea de şase’, fiind pregătită să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare (cocktail Molotov), care să distragă atenţia publică şi să facă posibilă scăparea celor implicaţi.

Anchetatorii au reţinut că ‘prada’ era lăsată în locurile stabilite pentru ca, după câteva zile în care membrii rămâneau ascunşi şi aşteptau să vadă reacţiile autorităţilor, să fie recuperată şi transferată persoanei de încredere a liderului, care ulterior era trimisă în ţară pentru a fi valorificată.

Adrian Botez a fost urmărit general în perioadele mai 2011-2014 (3 ani) şi iulie 2014 – ianuarie 2015 (6,5 luni), când în urma unei erori a angajaţilor centrului de arest preventiv nr. 1 Bucureşti, acesta a fost eliberat chiar în ziua condamnării definitive la pedeapsa închisorii prin interpretarea eronată a minutei de şedinţă.

Instituţia mai menţionează că şi după cea de-a doua prindere a lui Botez, la 16 ianuarie 2015, în Cluj-Napoca, după încarcerare, inculpatul a continuat coordonarea activităţii prin persoane care îl vizitau în arest.

Cauza a fost instrumentată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

În cadrul anchetei, cu sprijinul Eurojust, s-a semnat un acord de încheiere a unei echipe comune de anchetă (J.I.T.) între România şi Marea Britanie, extins prin act adiţional şi cu Belgia.

(Agerpres/FOTO arhivă telegrafonline.ro)