BNR: Creşterea incertitudinii la nivel global, risc pentru stabilitatea financiară
Publicat de , 29 iunie 2020, 18:32
UPDATE – Banca Naţională a României a identificat 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemia COVID-19 şi alte 17 domenii care pot fi afectate de o manieră moderată, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare al Băncii Naţionale a României.
BNR precizează că tema specială a acestei ediţii a Raportului analizează epidemiile secolului XXI şi implicaţiile acestora asupra sectorului bancar şi a celui real din România, accentul fiind pus pe efectele pandemiei COVID-19. Spre deosebire de celelalte epidemii care au afectat România în secolul XXI (gripa aviară şi gripa porcină), ceea ce caracterizează pandemia COVID-19 este gradul ridicat de răspândire, dar şi amploarea măsurilor adoptate pentru reducerea efectelor acesteia.
Măsurile severe privind reducerea circulaţiei, diminuarea sau chiar închiderea activităţii în unele domenii, impuse de necesitatea opririi răspândirii rapide a virusului, sunt de natură să influenţeze negativ mai multe sectoare economice, cu consecinţe inclusiv asupra acelora care nu au fost afectate în primă instanţă.
În baza datelor preliminare privind activitatea sectorială, BNR menţionează că au fost identificate 17 sub-sectoare economice care pot fi puternic afectate de contextul economic generat de pandemia COVID-19 şi alte 17 domenii care pot fi afectate de o manieră moderată. Sectoarele asupra cărora pandemia COVID-19 este de aşteptat să aibă un impact ridicat au o importanţă semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14% din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adăugată brută şi angajează 21% din forţa de muncă.
‘În plus, aproape o pătrime din portofoliul corporativ al băncilor este reprezentat de credite contractate de către aceste firme. În acest context, este de aşteptat ca sectorul bancar să se confrunte cu unele dificultăţi, declanşarea pandemiei putând să accentueze anumite vulnerabilităţi structurale. Deşi instituţiile de credit consideră drept dificil de cuantificat în prezent impactul generat de pandemia de COVID-19 asupra economiei şi pieţelor financiare, aşteptările acestora vizează deteriorarea condiţiilor economice, cu posibile consecinţe asupra ratingului de ţară, magnitudinea fiind condiţionată de gradualitatea şi robusteţea reluării activităţii economice’, se spune în raport.
Potrivit BNR, aceste sectoare sunt reprezentate de: turism şi industria hotelieră şi a restaurantelor. Din perspectiva importanţei pentru sectorul bancar, nu se identifică probleme semnificative, având în vedere că expunerea faţă de companiile din turism este de 0,2%, la care se adaugă circa 3% credite acordate firmelor din industria hotelurilor şi a restaurantelor. În ceea ce priveşte însă importanţa pentru creşterea economică, sectorul hotelurilor şi al restaurantelor, alături de comerţ şi transporturi au avut o contribuţie importantă la creşterea PIB în anul 2019.
De asemenea, în raport se menţionează că agenţiile turistice şi tur-operatorii reprezintă 0,5% din totalul companiilor nefinanciare (3.500 firme), angajează 10.000 de salariaţi (0,25% din total) şi generează 0,6% din VAB.
Industria hotelurilor şi a restaurantelor este mai bine reprezentată din punct de vedere al contribuţiei la evoluţia sectorului real: numărul firmelor se ridică la 5% din total (34.500), aportul la valoarea adăugată brută este de 2%, iar la numărul angajaţilor de 4% (respectiv 171.600). (Agerpres)
Cel mai important risc sistemic pentru stabilitatea financiară din România în perioada următoare este reprezentat de creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare al Băncii Naţionale a României.
‘Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilităţii financiare din România: creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, respectiv deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii şi a costului de finanţare a deficitului bugetar. Un al treilea element de impact asupra stabilităţii financiare se situează la nivel ridicat: riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar. Alte două riscuri sunt de intensitate moderată şi privesc nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi accesul la finanţare a economiei reale’, se spune în raport.
BNR menţionează că, de la data ultimului Raport, riscurile sistemice la adresa stabilităţii financiare din România au crescut substanţial, similar cu evoluţiile la nivel european şi mondial. Declanşarea pandemiei COVID-19 are consecinţe economice, sociale şi financiare negative importante, ceea ce a determinat adoptarea rapidă de măsuri de către autorităţile naţionale şi internaţionale. Mixul de acţiuni se întinde de la sfera soluţiilor monetare, la cele prudenţiale şi fiscale.
Pandemia COVID-19 a afectat sever toate sectoarele activităţii economice şi a determinat creşterea semnificativă a incertitudinii şi ajustarea rapidă a primelor de risc pe pieţele financiare, măsurile de limitare a răspândirii bolii generând blocaje în lanţurile de ofertă şi contracţia puternică a cererii, în timp ce pieţele financiare s-au confruntat cu creşteri importante de volatilitate şi ajustări notabile ale preţurilor activelor financiare. Criza generată de pandemie poate reprezenta şi o ocazie pentru implementarea unor măsuri structurale care să poziţioneze România într-o nouă paradigmă de creştere economică, mai sustenabilă, inovativă şi mai rezilientă la şocuri.
Potrivit BNR, cel mai important risc sistemic pentru stabilitatea financiară din România în perioada următoare este reprezentat de creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente.
Al doilea risc sistemic sever vizează deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii şi a costului de finanţare a deficitului bugetar. Creşterea economică este aşteptată să înregistreze o contracţie semnificativă în acest an, ca urmare a efectelor atât de natura cererii, cât şi de cea a ofertei induse de pandemia COVID-19, conform documentului.
Estimările organismelor europene şi internaţionale privind creşterea economică în România pentru anul 2020 indică o contracţie de până la 6%, urmată însă de o revenire a dinamicii PIB în teritoriu pozitiv în anul 2021.
(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)