Cristian Ţopescu a încetat din viaţă

Publicat de gabrielarotaru, 15 mai 2018, 16:30 / actualizat: 17 mai 2018, 12:14

Fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu a murit astăzi, 15 mai 2018, după ce la începutul săptămânii trecute a fost adus la Spitalul „Elias”, în stare gravă.

Fusese internat în secţia de „Terapie Intensivă” a spitalului invocat.

Potrivit medicului, Cristian Ţopescu, a fost adus la spital cu ambulanţa, în urma unor complicaţii cauzate de diabet.

Duminică seara (13 mai a.c.), Cristina Ţopescu a scris, pe Facebook, un mesaj de susţinere pentru tatăl său.

„Tatal meu luptă, este un luptător. Toata viaţa am auzit de la el, de câte ori aveam vreo desnădejde: viaţa e o luptă, deci te luptă! Şi acum vreo lună de zile îmi spunea el mie: nu te lăsa, nu abandona! Asta îi spun şi eu acum, când mă înţelege, dar nu-mi poate răspunde: ticu, luptă, nu te lăsa, te iubesc mult!”, scria Cristina Ţopescu.

Cristian Ţopescu avea 81 de ani; a fost comentator sportiv şi politician, senator de Bucureşti (ca urmare a alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008).

(Radio Iaşi/ FOTO romaniansoccer.ro)

*

Născut[1] pe 26 martie 1937, Cristian Ţopescu a împărtăşit pasiunea pentru hipism a tatălui său[2]; pe când urma cursurile „Şcolii de Grăniceri” din Oradea, câştigase câteva concursuri de hipism, apoi a fost transferat la Steaua, unde a câştigat campionatele naţionale (din 1960 şi 1962) de sărituri peste obstacole. În 1970, a absolvit cursurile Institutului de Educaţie Fizică şi Sport. S-a retras din competiţii și a fost angajat ca reporter sportiv la Televiziunea Română[3]; aici a trecut, din 1964 până la începutul anilor 2000, prin funcțiile de realizator de emisiuni, comentator sportiv[4], redactor-şef al departamentului „Sport” şi director general-adjunct…

Din 9 iunie 1983 i-a fost interzis să mai comenteze pentru Televiziunea Română; suspendat, pe termen nelimitat, pentru afirmaţiile făcute în timpul meciului de fotbal Suedia – România, încheiat cu victoria tricolorilor[5], a revenit la Steaua[6]; în 1989, Valentin Ceauşescu i-a cerut să comenteze finala „Cupei Campionilor Europeni” de la Barcelona[7]…

Vicepreşedinte al Fundaţiei „ProSport”, „ProFamilie”, „ProEducaţie”, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi al Asociaţiei Presei Sportive din România, membru al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, director de relaţii publice, imagine şi mass-media la Fotbal Club Steaua… În presa sportivă, director „Prosport” (2003-2007), reporter la Radio „Europa FM”, comentator la „Eurosport”, senior editor al postului de radio „Sport Total” şi senior editor la „Adevărul”[8]… Iată maniera în care s-a implicat (mai puțin contează cât de grea este viața, important este că mâine ai o nouă ocazie să o faci mai bună) și a primit recunoaștere…

A publicat Fair Play (1980)[9], Steaua – performanţă şi prestigiu (1988)[10], Evenimente, succese, sancţiuni la microfonul TV (2002)[11].

Mandatul senatorial de Bucureşti, pe lista PNL, în urma alegerilor parlamentare din noiembrie 2008, venea din convingerea potrivit căreia „trebuie să ne ocupăm de politică deoarece dacă nu ne ocupăm noi, se va ocupa ea, oricum, de noi”… În martie 2017, Klaus Iohannis, președintele României, i-a acordat Ordinul „Steaua României”[12]…

[1] La Bucureşti…

[2] Ofiţerul de cavalerie Felix Ţopescu, membru al echipei hipice a României, care a participat la Olimpiada de la Berlin din 1936…

[3] Cu detaşare de la Clubul Steaua (fiind plătit de Armată)…

[4] Ca reporter sportiv al TVR, participase la 6 (şase) ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi 4 (patru) ale Jocurilor Olimpice de iarnă; a fost catalizator (mărea viteza unei reacții, fără ca el însuși să fie modificat) în mii de transmisiuni directe de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene… A comentat, printre altele, „acea noapte magică din 1976, atunci când computerul olimpic de la Montreal, conceput pentru afişarea a trei cifre, a fost «dat peste cap» de nota maximă, 10.00, primită pentru prima dată de o gimnastă (Nadia Comăneci)”… Cele mai importante performanţe sportive româneşti pe care Cristian Țopescu le-a comentat, pe cât de discret pe atât de copleșitor ca pregătire (inegalabilă şi de neuitat), în afara evenimentului Montreal 1976, au fost cele două „victorii mondiale” ale naţionalei masculine de handbal (1970 şi 1974), World Cup 1994 și Jocurile Olimpice de la Sydney 2000 (Andreea Răducan, Simona Amânar şi Maria Olaru au urcat pe podium)…

Feature realizat de Nicolae Tomescu (în 1994) / comentariul lui Cristian Țopescu, de la minutul 3,57 

[5] Ţopescu a opinat, în direct, că fotbaliştii Balaci, Lung, Bölöni, Cămătaru, primind oferte de transfer de la echipe din străinătate, ar fi în interesul lor, al cluburilor, al ţării să se transfere dincolo de frontierele naționale; Constantin Dăscălescu (cu rol de „șef al guvernului”) „informa”, de fapt, turna Cabinetului 2 otrava potrivit căreia „Ţopescu a îndemnat tinerii din România să plece din ţară”…

[6] Până în 1990, Țopescu a fost crainicul stadionului şi i-a ajutat pe Emeric Ienei şi Anghel Iordănescu să pregătească meciurile echipei…

[7] Acolo unde Steaua a fost învinsă (0-4) de AC Milan…

[8] A coordonat suplimentul „Adevărul Sport”, alături de Ovidiu Nahoi şi Daniel Nazare…

[9] În colaborare cu Virgil Ludu…

[10] În colaborare cu Octavian Vintilă…

[11] În colaborare cu Alexandru Răducanu…

[12] Cristian Țopescu a mai primit Ordinul „Meritul Sportiv”, Ordinul Olimpic „Colanul de Aur” şi Ordinul Naţional „Serviciul Credincios în grad de Cavaler”. Drept consecință a unui decret semnat de fostul preşedinte Traian Băsescu (în octombrie 2016), colonelul în retragere Cristian Ţopescu a fost avansat la gradul de general de brigadă. Regele Mihai I i-a conferit, în septembrie 2010, decoraţia regală „Nihil Sine Deo”, pentru merite deosebite aduse sportului românesc…

(consemnare: Nicolae Tomescu)