CSM – aviz negativ pe proiectele de OUG privind graţierea şi modificarea Codurilor penale
Publicat de Andreea Drilea, 25 ianuarie 2017, 14:52 / actualizat: 25 ianuarie 2017, 17:25
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ miercuri, cu majoritate de voturi, proiectele de OUG privind grațierea și modificarea Codurilor penale.
„CSM, în urma deliberărilor, avizează negativ proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor articolului 115 alin. 4 din Constituția României”, a anunțat președintele CSM, Mariana Ghena, în plenul Consiliului.
Pe 19 ianuarie, CSM anunța că cele două proiecte au fost comunicate pentru analiză și consultare tuturor instanțelor și parchetelor din România, precum și asociațiilor profesionale ale magistraților.
„Punctele de vedere ale entităților menționate vor fi transmise Consiliului până la data de 25 ianuarie, în vederea centralizării și sintetizării, urmând ca acestea, împreună cu punctul de vedere al Direcției Legislație, Documentare și Contencios din cadrul Consiliului, să fie analizate în cadrul unei ședințe a Comisiei numărul 1 — ‘Legislație și cooperare interinstituțională’, anterior dezbaterii plenului Consiliului”, preciza, la acea dată, CSM.
* Proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției, prevede că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanța de judecată.
Potrivit proiectului, de grațiere nu beneficiază recidiviștii și cei care au comis o serie de infracțiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate în proiect.
Al doilea articol prevede că se grațiază în parte, cu reducerea la jumătate, pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreținere minori cu vârsta de până la cinci ani. De reducerea la jumătate a pedepselor sau, după caz, de anularea restului de pedeapsă neexecutat ar urma să beneficieze și persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.
În al treilea articol se menționează că prevederile primelor două nu se aplică celor condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă și celor care sunt recidiviști prin condamnări anterioare, iar grațierea „este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de un an de la punerea în libertate”.
În același articol al proiectului se precizează că nu beneficiază de grațierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani de închisoare persoanele care au comis: infracțiuni contra siguranței statului, omor, vătămare corporală gravă, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, șantaj, infracțiuni sexuale, tâlhărie, piraterie sau evadare.
Mai sunt excluse de la grațiere persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influență, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranți sau fraude informatice. Nu beneficiază de grațiere nici persoanele condamnate pentru o serie de infracțiuni reglementate prin legi speciale, printre care și Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Proiectul de ordonanță mai prevede că grațierea „nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum și celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras”.
Totodată, „persoanele grațiate care în decurs de trei ani săvârșesc cu intenție o infracțiune vor executa pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracțiune și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi”.
* În ceea ce privește proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, acesta prevede, printre altele, că abuzul în serviciu va fi considerat infracțiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare. La același articol se precizează că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Proiectul de ordonanță mai prevede și abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijența în serviciu.
O altă propunere vizează modificarea primului alineat al articolului 301, care va avea următorul cuprins: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
(Agerpres/FOTO colaj)