Dosar Colectiv: 139 de persoane şi 11 spitale s-au constituit părţi civile în proces

Publicat de Andreea Drilea, 29 aprilie 2016, 06:24

Un număr de 139 de persoane, 11 unităţi spitaliceşti şi 5 instituţii s-au constituit părţi civile în dosarul Colectiv, trimis joi în instanţă de procurorii Parchetului General.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, trimiterea în judecată cu privire la infracţiunea de vătămare corporală vizează la acest moment numai actele materiale cu privire la 20 de persoane vătămate faţă de care au fost finalizate investigaţiile medico-legale.

Cei trei patroni de la clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală, ambele în formă agravantă, precum şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist).

De asemenea, SC Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL au fost deferite justiţiei pentru ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane şi pentru vătămare corporală din culpă, în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane.

În rechizitoriul Parchetului se arată că, în ziua de vineri seara, 30 octombrie 2015, la Clubul Colectiv din Bucureşti au venit circa 350 de persoane, pentru a audia şi participa la spectacolul formaţiei de rock ‘Goodbye to Gravity’, care îşi lansa cel de-al doilea album – ‘Mantras of war’.

Din cercetări a rezultat că, prin condiţiile contractuale impuse la închirierea spaţiului deţinut în locaţie, cei trei patroni ai clubului au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului. în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată).

Totodată, Daniela Niţă, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, este acuzată că a procurat de la o societate din Bulgaria produse pirotehnice ‘fântână de scenă’, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat. De asemenea, nu s-a efectuat un minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), pirotehniştii autorizaţi primind dispoziţia să monteze şi să acţioneze elementele pirotehnice într-un spaţiu închis, deşi Daniela Niţă ştia că la concert vor fi numeroase persoane.

Pirotehnistul Viorel Zaharia s-a deplasat la club, unde a montat elementele pirotehnice şi a realizat instalaţia de efecte pirotehnice, fără a lua măsurile de siguranţă pe care legea le impunea.

În opinia procurorilor, toate aceste acţiuni şi omisiuni au condus la producerea incendiului din seara zilei de 30 octombrie 2015, care a condus la decesul a 64 de persoane şi, totodată, la vătămarea corporală a unui număr mare de persoane.

Anchetatorii mai arată că, întrucât acţiunile şi omisiunile lui Anastasescu, Mincu, Gancea şi Daniela Niţă au fost realizate atât în interesul, cât şi în realizarea obiectului activităţii societăţilor comerciale, s-a dispus trimiterea în judecată a persoanelor juridice SC Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

În condiţiile unor amenajări improprii ale clubului Colectiv, caracterizate în primul rând de lipsa unui număr de căi de evacuare, necesar şi prevăzut de lege, apte conform destinaţiei lor, şi de tapetarea incintei cu izolaţie antifonică cu spumă poliuretanică şi în condiţiile organizării unui spectacol pirotehnic cu încălcarea normelor elementare în materie (analiza locului de tragere, instructajul la locul de tragere, asigurarea zonei de tragere) – obligaţii ce reveneau Danielei Niţă şi pirotehniştilor autorizaţi, s-au creat premisele producerii tragediei.

Alin Anastasescu şi Costin Mincu au realizat în regie proprie o tapetare a celor doi stâlpi ai structurii de rezistenţă din beton armat, situaţi în apropierea scenei, folosind un material sintetic de tipul spumă poliuretanică autoadezivă cu faţa cofrată piramidal.

Pentru a da o aparenţă de legalitate a activităţii desfăşurate, cei doi au întocmit o documentaţie specifică prevenirii şi combaterii situaţiilor de urgenţă, însă, potrivit prevederilor deciziilor emise, organizarea apărării împotriva incendiilor a privit numai un spaţiu de 280 mp şi activitatea de ‘baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor’, nu şi ‘activităţi de interpretare artistică – spectacole’, ‘activităţi suport de interpretare artistică’, cu consecinţa lipsei oricărei măsuri de organizare a prevenirii şi combaterii situaţiilor de urgenţă în legătură cu aceste activităţi desfăşurate într-un spaţiu mai larg.

În acest context, deşi formal s-a interzis folosirea focului deschis, în realitate inculpaţii au permis utilizarea pe scară largă a acestuia în incinta clubului.

Spectacolul a debutat la ora 22,00, iar primele artificii au fost lansate concomitent cu prima melodie interpretată de artişti.

Cea de-a doua tranşă de artificii a fost lansată la ora 22:31:59, la sfârşitul interpretării unei melodii. Particulele incandescente ale articolelor pirotehnice au depăşit cu mult limita scenei, lovind acelaşi stâlp din structura clubului, tapetat cu spumă poliuretanică, neignifugată, cofrată piramidal, situat în stânga scenei, precum şi persoanele aflate în primele rânduri, chiar dincolo de aliniamentul stâlpilor din beton.

Din cauza configuraţiei tavanului şi a dispunerii buretelui, temperatura la tavan a crescut, generând degajarea de materii volatile. În plan orizontal, procesul de ardere a avut o evoluţie radială şi pulsatorie, pornind dinspre zona focarului iniţial, determinată de configuraţia grinzilor de la tavan, pe care îl delimitau în caroiaje (casete/celule) care prezentau şi suprafeţe verticale, constituind acceleratorul incendiului.

Volatilele provenite din descompunerea buretelui fonoabsorbant au format sisteme aer-gaz ale căror viteze de ardere au fost mai mari de 2,3 m/s. Astfel, incendiul s-a dezvoltat, flăcările cuprinzând pe rând o primă casetă, apoi altele două ale tavanului din zona stâlpului de structură incendiat. Izbucnirea incendiului şi mai ales dezvoltarea sa cu rapiditate la nivelul tavanului au surprins toate persoanele aflate în club. Solistul vocal al trupei rock a remarcat, folosind sistemul de sonorizare, izbucnirea unui incendiu. O singură persoană aflată în proximitatea scenei a aruncat cu lichidul dintr-o sticlă spre focul ce se dezvolta pe stâlp.

La aproximativ 18 secunde de la primele pâlpâiri ale incendiului, observabile pe imaginile stocate de sistemul de supraveghere video, o mare parte a publicului s-a orientat către unica ieşire, fiind surprins la alte 10 secunde de proiecţiile de material incendiar şi căderile de bucăţi mari de spumă poliuretanică aprinsă.

Din cauza deficitului de oxigen, incendiul a intrat în regresie la 113 secunde de la iniţierea artificiilor, dar procesul de ardere a continuat în deficit de oxigen cu degajare mare de fum negru, evacuând gaze şi flăcări prin holul de acces supraaglomerat, unde se crease o busculadă.

La aproximativ 153 de secunde de la aprinderea elementelor pirotehnice şi la circa 139 secunde de la momentul estimat al iniţierii incendiului, acesta a intrat în auto-extincţie, datorită atât consumării materialului combustibil suport, cât şi reducerii concentraţiei de oxigen la valori specifice întreruperii reacţiei de oxidare.

Volumul suplimentar de gaze de ardere, aerul supraîncălzit datorită incendiului în evoluţie, au generat o suprapresiune în incinta clubului. Această suprapresiune s-a eliberat progresiv prin uşa de acces şi tubulaturile aferente ventilatoarelor de introducere şi evacuare aer. Evacuarea prin sas a fost greoaie, blocajul datorându-se spaţiului mic şi incapacităţii unicei căi de ieşire de a asigura evacuarea cu o minimă fluenţă a numeroaselor persoane prezente, dar şi deschiderii cu greutate al celui de-al doilea canat al uşii de ieşire.

În aceste condiţii, mai spun procurorii, evacuarea a fost ocupată cu repeziciune de către public, care încerca fără succes să se îndepărteze de pericol şi a fost supus unei compresii deosebite în situaţia în care multe alte persoane încercau să părăsească incinta incendiată a clubului.

Incendiul generalizat a determinat ca întreaga incintă a clubului să fie cuprinsă de fum negru (reprezentând produşi de reacţie sub formă solidă, datorită arderii în deficit de oxigen, incompletă, cu generare de monoxid de carbon) şi flăcări (care apar pe imaginile stocate de sistemul de supraveghere video la cota de circa 3,5 m înălţime de pardoseală) generate la descompunerea termică a materialului combustibil, respectiv spuma poliuretanică.

Aceste momente corespund şi cu pierderea de către instalaţiile de evacuare a rolului de exhaustare a atmosferei din incinta clubului, dovadă fiind şi nivelul scăzut al vizibilităţii pe imaginile video, din cauza fumului neevacuat.

Amplificarea procesului de ardere în interiorul clubului, creşterea suprapresiunii create de volumul de gaze, precum şi fenomenul de ardere descendentă şi de propagare a mediului inflamabil către spaţiile cu concentraţii de oxigen, au determinat ca la numai 56 de secunde de la începerea evacuării să apară flăcări în sas, deasupra persoanelor, determinând şi aprinderea draperiei de la intrarea în sala clubului. Flăcările au fost sesizate de sistemul de supraveghere video, imediat vizibilitatea devenind foarte scăzută datorită fumului negru şi dens.

Din cauza aglomeraţiei produse, s-a întrerupt total evacuarea prin ieşirea principală. Mulţi oameni au fost blocaţi la pământ între uşile duble şi primele rânduri de persoane, alte persoane aflate mai în spate fiind evacuate prin escaladarea celor căzuţi. Unele persoane care au reuşit să iasă, indiferent de starea lor de sănătate, au procedat la extragerea oamenilor blocaţi la pământ.

În rechizitoriu se mai arată că, ulterior producerii tragicului eveniment, Daniela şi Cristian Niţă au întreprins o serie de acţiuni de distrugere şi sustragere de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză.

În vederea recuperării prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunilor, în cauză s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii a sechestrului asupra unor bunuri aparţinând inculpaţilor. Dosarul a fost trimis la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)