Deputații din Parlamentul European au adoptat poziția privind viitorul buget pe termen lung al UE, care ar trebui să finanțeze priorități noi și să compenseze orice deficite cauzate de Brexit.
Parlamentul European a adoptat două rezoluții privind cheltuielile și veniturile viitorului cadru financiar multi-anual (MFF), care se va aplica din 2021.
Noul MFF trebuie să ofere mijloacele prin care să fie combătute noile provocări
Parlamentul vrea ca bugetul UE să corespundă priorităților politice și să răspundă unora dintre noile provocări cu care se confruntă toate statele membre – migrația, apărarea, securitatea sau schimbarea climatică. Deputații consideră că limita actuală privind cheltuielile UE ar trebui ridicată de la 1% la 1,3% din PIB-ul UE pentru a putea finanța aceste noi priorități fără să fie sacrificate regiunile cele mai sărace ale UE sau comunitățile agricole.
Printre propunerile-cheie se numără susținerea programelor de cercetare, Erasmus+, Inițiativa pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și sprijinul pentru IMM-uri, precum și investițiile în infrastructură prin intermediul Connecting Europe Facility (CEF).
Deputații avertizează că ”niciun acord privind MFF nu poate fi încheiat fără progres în privința resurselor proprii” – adică veniturile la bugetul UE. Cheltuielile și veniturile trebuie considerate un pachet unic.
Reducerea contribuțiilor directe ale statelor membre
Rezoluția se bazează pe raportul Grupului la nivel înalt privind resursele proprii și cere întărirea resurselor proprii existente şi introducerea progresivă a unor noi resurse proprii. Acestea ar putea proveni din resurse revizuite de TVA, dintr-o parte a taxelor pe profit, dintr-o taxă pe tranzacțiile financiare sau aplicată în sectorul digital sau din taxe pe mediu.
Noile resurse proprii ar trebui: |