(UPDATE) Ion Iliescu şi Petre Roman, inculpaţi în dosarul Mineriadei

UPDATE – Fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman au fost inculpaţi în dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată alături de Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu. Însă, în decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.

O procuroare de la Parchetul General s-a deplasat, miercuri, la locuinţa lui Ion Iliescu, însă fostul şef al statului nu a vrut să dea o declaraţie în dosar.

‘În acest moment procesual, nu au vrut să dea declaraţii, dar înţelegeţi că este un moment procesual. Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale este una complexă, are aproape 300 de pagini şi au vrut să o citească şi să vină cu declaraţii ulterior, după ce iau la cunoştinţă de probe şi ceea ce am reţinut noi pe larg. La acest moment procesual, nu au vrut să dea declaraţii. Nu ştim dacă îi trimitem în judecată, este o etapă procesuală, beneficiază încă de prezumţia de nevinovăţie, îşi pot face apărări şi eu nu pot să mă pronunţ la acest moment cu privire la o eventuală soluţie care se va da în acest dosar’, a explicat procuroarea care se ocupă de acest dosar.

În cazul lui Ion Iliescu se aplică o procedură specială, deoarece el nu se poate deplasa la sediul Parchetului, având 95 de ani.

Tot miercuri, Petre Roman a venit la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă faptul că are calitatea de inculpat.

‘Această învinuire este profund nedreaptă. Ce interes aveam eu? Mai mult: cum aş fi putut eu, profesor, cercetător, trecut prin baricada de la Inter, unde au fost 39 de tineri, camarazi de-ai mei, ucişi de gloanţele trase la ordinul lui Ceauşescu, angajez România pe drumul spre UE, spre NATO? Această angajare am făcut-o categoric şi fără nicio ezitare. Deci, cum aş fi putut eu, ce interes aveam ca să organizez, să fac un complot, o represiune? Împotriva cui? (…) Nu există nicio dovadă că aş fi fost eu angajat în aducerea minerilor. Ceea ce s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securităţi’, a declarat Petre Roman la intrarea în sediul Parchetului General.

Ulterior, Parchetul General a emis un comunicat de presă în care explică acuzaţiile care li se aduc lui Ion Iliescu şi Petre Roman.

Astfel, spun procurorii, în luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestaţia avea caracterul unei opoziţii la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanţii solicitând verbal, prin comunicate şi alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere şi alte astfel de revendicări de sorginte democratică.

În acest context, Ion Iliescu, Petre Roman şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

Având în vedere amploarea atacului, arată sursa citată, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.

‘Persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate. Din actele administrate de procurori a rezultat conivenţa la nivelul planificării şi orchestrării planului infracţional, iar modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înţelegere. Astfel, începând cu data de 13 iunie 1990 a fost pusă în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării’, explică Parchetul.

Acţiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat şi sistematic, în cadrul căruia au murit prin împuşcare a 4 persoane, au fost violate 2 persoane, au fost vătămate fizic sau psihic 1.311 persoane.

De asemenea, 1.211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate. Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

‘Conform hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii. S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane. Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii’, adaugă Parchetul.

În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ.

De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului, sub pretextul că aceştia au legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii.

Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în UM 0575 Măgurele şi în incinta Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.

Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi, cât şi femei, minori şi bătrâni. Aceste persoane s-au aflat în permanenţă sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistenţă medicală adecvată şi fiind supuse la tratamente înjositoare şi degradante (inclusiv prin simularea unor execuţii colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eşapament în spaţiile de deţinere).

‘Facem precizarea că starea de fapt reţinută şi încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 şi s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate’, mai spune Parchetul.

AGERPRES

Fostul preşedinte Ion Iliescu urmează să fie audiat astăzi de procurori în dosarul redeschis al Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Anchetatorii vor merge la el acasă. Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, în care fostul preşedinte a fost acuzat că ar fi dat ordinul de reprimare a manifestanţilor care au stat luni de zile în Piaţa Universităţii. Fostul premier Petre Roman a fost audiat şi el astăzi la Parchetul General.

O echipă de procurori se va deplasa la locuinţa lui Ion Iliescu pentru a-l audia pe fostul preşedinte. În cazul acestuia se aplică o procedură specială, având în vedere vârsta înaintată, 95 de ani.

Fostul premier Petre Roman a luat la cunoştinţă calitatea de inculpat pentru acuzaţia de infracţiuni contra umanităţii. Acesta susţine în continuare că acuzaţiile ar fi nedrepte şi chiar că guvernul său ar fi fost una dintre victimele Mineriadei din 1990.

Petre Roman: Nu există nici o dovadă, nici o dovadă că aş fi fost eu angajat în aducerea minierilor. Şi s-a întâmplat ceea ce ştiţi foarte bine, şi am declarat în 16 iunie, am făcut o conferinţă de presă şi am spus: ceea ce s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securităţii. Atunci am spus, pe 16 iunie. Chestia asta m-a costat.

Şi Gelu Voican Voiculescu trebuie audiat astăzi, însă a cerut reprogramarea întâlnirii cu anchetatorii.

Ei trebuie să refacă ancheta de la zero, după ce probele de la dosar au fost anulate de instanţa supremă în 2020, care a decis restituirea dosarului procurorilor militari.

Ca şi în dosarul Revoluţiei, investigaţia a durat ani în şir, iar dosarul a fost închis şi redeschis de mai multe ori.

Patru persoane au fost ucise şi peste 1.300 au fost rănite în timpul Mineriadei din iunie 1990.

Tot atunci au fost devastate sedii ale partidelor istorice şi ziare asociate opoziţiei.

Potrivit procurorilor, în acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)