(UPDATE) În capitala României a început ministeriala NATO

Publicat de Andreea Drilea, 29 noiembrie 2022, 15:24 / actualizat: 29 noiembrie 2022, 19:29

UPDATE – NATO nu este parte a războiului, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate, desfăşurată la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

”Miniştrii afacerilor externe ai NATO au încheiat o discuţie substanţială cu privire la războiul brutal de agresiune dus de Rusia şi, de asemenea, cu privire la sprijinul pe care îl acordăm noi Ucrainei. Forţele armate ucrainene au înregistrat evoluţii semnificative, eliberând o bună parte din teritoriu şi împingându-i înapoi pe ruşi. În acelaşi timp, o bună parte a Ucrainei rămâne sub ocupaţie. Armata rusă are capacităţi puternice şi un număr mare de trupe. Rusia foloseşte atacuri cu rachete şi drone pentru ca în Ucraina să fie rece şi întuneric în această iarnă. Preşedintele (rus Vladimir) Putin încearcă să se folosească de iarnă ca de o armă şi să îi forţeze pe ucraineni să îngheţe sau să fugă. Vrea să le zdrobească voinţa, ca şi pe a noastră, care îi sprijinim. Cu toate acestea, întâlnirea de la Bucureşti trimite un semnal puternic de unitate a NATO şi de sprijin continuu pentru Ucraina. NATO este parte a acestui război, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar. Nu vom da înapoi”, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă.

El a anunţat că statele aliate au oferit marţi pachete suplimentare de asistenţă pentru Ucraina, care vor finanţa un sprijin urgent non-letal, inclusiv pentru combustibil şi generatoare, astfel încât Ucraina să poată depăşi consecinţele loviturilor ruseşti împotriva infrastructurii electrice.

În schimb, ţările aliate nu au oferit deocamdată un răspuns la solicitarea, susţinută recent de Polonia, ca sisteme Patriot să fie trimise Ucrainei pentru a se putea apăra de agresiunea rusă. Jens Stoltenberg a răspuns unei întrebări pe acest subiect.

”Unul dintre principalele motive este că trebuie să discutăm cu domnul ministru Kuleba, aşa cum o vom face în această seară şi la reuniunea bilaterală, ca să putem discuta despre nevoile urgente şi cererile concrete pe care le prezintă Ucraina în faţa aliaţilor NATO. Acest dialog ne-a permis să creştem sprijinul aliaţilor NATO la un nivel fără precedent, atât din punct de vedere militar, cu armament, cât şi în general. Tocmai de aceea este important să continuăm să ne întâlnim şi să examinăm această listă concretă, aşa cum facem deja la NATO şi în alte formate în care ne întâlnim periodic cu partenerii şi aliaţii NATO, sub conducerea Statelor Unite. Parţial, este vorba despre sisteme noi, cum este sistemul Patriot. Există o discuţie în acest moment. Există însă şi o discuţie pentru a ne asigura că sistemele deja oferite funcţionează şi sunt eficiente. Tocmai de aceea trebuie să oferim şi piese de schimb”, a explicat Stoltenberg.

”M-am bucurat să asist şi la întâlnirea miniştrilor de externe din G7 care tocmai s-a încheiat, unde s-a convenit asupra contribuţiei cu un mecanism de coordonare pentru infrastructurile cele mai importante ale Ucrainei. Sprijinul politic şi practic al NATO continuă în perioada actuală şi pe termen mai lung şi voi discuta despre aceasta şi cu ministrul Kuleba ulterior în această seară”, a spus înaltul oficial aliat.

În prima zi a reuniunii ministeriale a NATO de la Bucureşti, participanţii au reafirmat sprijinul Alianţei pentru dreptul Ucrainei de a-şi alege singură calea, recunoscând şi respectând aspiraţiile acestei ţări de a deveni membră. ”Cu toate acestea, acum trebuie să ne concentrăm să oferim sprijin imediat, pentru că Ucraina se apără împotriva agresiunii ruseşti. De asemenea, vom lucra şi mai îndeaproape cu ceilalţi parteneri. Ne vom întâlni mâine cu cei din Bosnia, Georgia şi Republica Moldova”, a adăugat Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a mai anunţat că salută oferta Norvegiei de a găzdui anul viitor o reuniune neoficială a miniştrilor de externe din NATO.

AGERPRES

UPDATE – Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că deciziile adoptate la Summitul NATO de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de pe Flancul Estic, trebuie cât mai curând implementate.

‘Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştinţă a României către toţi aliaţii care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru’, a spus şeful statului, în alocuţiunea susţinută la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, care a început la Bucureşti.

Iohannis a subliniat că Marea Neagră are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, fapt deja prevăzut în Noul Concept Strategic.

‘Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenţie evoluţiile şi să promovăm o abordare şi mai strategică în regiune’, a punctat el.

Şeful statului a reiterat că România rămâne un susţinător puternic al Politicii Uşilor Deschise.

‘Suntem încrezători că Finlanda şi Suedia, aflate astăzi ca invitate la masa noastră, vor deveni membre în curând. Totodată, credem că uşa NATO trebuie să rămână deschisă în viitor şi altor parteneri, inclusiv Ucraina şi Georgia, aşa cum a fost decis la Summitul de la Bucureşti, în 2008, chiar în această clădire’, a declarat preşedintele Iohannis.

Potrivit acestuia, prezenţa la Bucureşti a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a miniştrilor de Externe din ţările Alianţei şi a generalilor este extrem de relevantă şi de oportună.

‘Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate şi angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertăţii şi ale păcii rămân fundamentale pentru Alianţa noastră’, a spus el.

Klaus Iohannis a subliniat că, de la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil şi activ, devotat principiilor Alianţei.

‘Am fost un contributor implicat în misiunile şi operaţiunile NATO, precum şi un promotor şi furnizor neclintit de securitate şi stabilitate în regiunea noastră, şi nu numai’, a afirmat şeful statului.

El a menţionat că este pentru a doua oară când România găzduieşte un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008.

‘Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim şi prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanşarea războiului împotriva Ucrainei’, a arătat preşedintele.

Şeful statului a precizat că agenda reuniunii ministeriale abordează cele mai urgente şi mai relevante subiecte actuale pentru NATO şi pentru securitatea noastră colectivă.

‘Într-adevăr, în ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicaţii profunde pentru securitatea europeană şi euroatlantică, provocând suferinţe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor şi cauzând o criză alimentară şi energetică globală. Drept răspuns, Alianţa noastră şi aliaţii au adoptat o poziţie fermă şi unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării şi apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere şi pentru a-i sprijini pe partenerii noştri cei mai vulnerabili să îşi crească rezilienţa’, a punctat preşedintele, care a apreciat faptul că Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina au fost invitate la Ministeriala de la Bucureşti.

AGERPRES

UPDATE – Sprijinul pentru Ucraina este de fapt sprijinul pentru securitatea României, siguranţa cetăţenilor români, a cetăţenilor Uniunii Europene, siguranţa regiunii euroatlantice, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în cadrul conferinţei de presă comune alături de omologul său american, Antony Blinken.

Vorbind de sprijinul acordat de ţara noastră Ucrainei, şeful diplomaţiei române a spus că ‘a fost un efort enorm’.

‘Cred că acest efort enorm va continua, deoarece cred că va trebui să susţinem Ucraina atât cât este nevoie. Nu am obosit în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina şi vom continua ca până acum, deoarece credem că sprijinul pentru Ucraina este de fapt sprijinul pentru securitatea României, siguranţa cetăţenilor români, siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene, siguranţa regiunii euroatlantice, deoarece războiul împotriva Ucrainei care a fost dezlănţuit de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu e doar un atac la securitatea ţării noastre vecine. Este un atac la siguranţa regiunii, la siguranţa Europei, la siguranţa euroatlantică’, a subliniat Aurescu.

Aurescu a vorbit de proiectul SUA de a crea o strategie pentru regiunea Mării Negre şi a amintit despre vizita sa la Washington din noiembrie anul trecut.

‘Am considerat că este foarte important să aducem şi contribuţia României şi atunci am transmis un document cuprinzător cu partea României şi despre cum această strategie a Mării Negre trebuie să arate, din punctul nostru de vedere. Era viziunea unei strategii ample, dincolo de dimensiunea de securitate clasică, una care aducea detalii legate de libertatea de navigaţie, legate de rezilienţa statelor de pe malurile Mării Negre, care trebuie să fie consolidată. Am inclus acolo şi idei privind economiile din regiunea Mării Negre şi despre consolidarea Mării Negre ca hub şi ca punct de tranzit între Europa, Caucaz şi Asia Centrală. Într-adevăr, Marea Neagră are un mare potenţial’, a arătat ministrul.

Aurescu a afirmat că după începutul războiului în Ucraina a fost luată în considerare o regândire a acestui concept.

‘Ne-am gândit că este extrem de relevant să regândim, în noul context, care ar fi noii parametri ai acestei strategii SUA a Mării Negre. Nu este doar o strategie SUA, este mult mai mult de atât, merge dincolo de viziunea SUA’, a spus el, adăugând că în acest proces sunt implicate statele de pe malurile Mării Negre.

‘Azi am transmis o nouă viziune înnoită a României asupra strategiei, care consolidează abordarea amplă din documentul din noiembrie’, a evidenţiat Aurescu.

El a făcut referire la faptul că marţi şi miercuri are loc la Bucureşti reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO. ‘De asta ne întâlnim aici, pe malurile Mării Negre, deoarece (acest eveniment – n.r.) nu este doar o mărturie a rolului României în acest context internaţional şi a eforturilor noastre de până acum şi a celor viitoare. Vorbim de asemenea despre importanţa strategică a Mării Negre, în acest context’, a spus Bogdan Aurescu.

El a menţionat şi faptul că miniştrii se vor întâlni şi cu omologul lor ucrainean, Dmitro Kuleba, pentru a găsi formule de a susţine capacitatea de apărare a Ucrainei şi de a propune un pachet de ajutor civil al NATO pentru Ucraina.

În ceea ce priveşte prezenţa militară americană şi NATO în ţara noastră, şeful diplomaţiei române a afirmat: ‘Niciodată nu avem destulă susţinere, dar vom continua, pentru că vorbim despre securitatea şi despre valorile noastre comune’.

‘Am cerut de mult timp ca prezenţa SUA şi NATO în România să fie mărită. Am discutat despre asta în anii anteriori, dar acum cred că avem o prezenţă ( militară – n.r.) a SUA în România, o prezenţă NATO robustă în România, dar trebuie să continuăm să implementăm deciziile Summitului de la Madrid, care vorbesc de ridicarea Grupurilor de Luptă din România de la nivelul de batalion la cel de brigadă’, a arătat el.

În contextul întâlnirii cu omologul american, Aurescu a salutat faptul că ambasadorul propus al SUA în România este audiat marţi în Congres.

AGERPRES

România poate conta pe faptul că Statele Unite îi vor fi alături şi acum, când apără democraţia de pretutindeni, a declarat azi secretarul de stat american Antony Blinken, la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu.

În capitala României a început ministeriala NATO, iar miniştrii de externe ai ţărilor aliate promit în declaraţiile lor că vor continua să sprijine Ucraina.

La sosirea la reuniunea miniştrilor de externe din NATO, găzduită Palatul Parlamentului, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a declarat că statele membre ale NATO furnizează un ajutor fără precedent Ucrainei şi vor continua să îi sprijine pe ucraineni prin distribuirea de elemente de apărare anti-aeriană puternice şi pentru reconstruirea infrastructurii de gaz şi energie electrică.

(RADOR/FOTO – imagine ilustrativă)