Înalta Curte respinge cererea DNA privind interdicţia dizolvării şi lichidării Carpatica Asig
Publicat de Andreea Drilea, 17 august 2016, 06:25
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins marţi cererea DNA de luare a măsurii preventive constând în interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare şi lichidare faţă de SC Carpatica Asig SA.
Decizia nu este definitivă, ea putând fi contestată.
În urmă cu o săptămână, procurorii DNA au solicitat Înaltei Curţi luarea, pentru o durată de 60 de zile, a măsurii preventive constând în interdicţia iniţierii procedurilor de dizolvare şi lichidare privind Carpatica Asig sau, după caz, suspendarea procedurilor în situaţia în care acestea au fost deja iniţiate.
Solicitarea a fost făcută în contextul în care Carpatica Asig a fost trimisă în judecată pe 25 aprilie 2014, ca persoană juridică, pentru infracţiuni de cumpărare de influenţă şi dare de mită, după finalizarea unei anchete complexe, potrivit DNA.
‘Cererea procurorilor (…) a fost formulată pentru următoarele motive: prin sentinţa penală (…) din 08.03.2016 a Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus condamnarea inculpatei SC Carpatica Asig SA la plata unei amenzi penale de 600.000 lei, precum şi difuzarea hotărârii de condamnare în mass media. Împotriva sentinţei menţionate, inculpata a declarat apel, cauza aflându-se în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie’, se preciza într-un comunicat al DNA.
În aceste condiţii, la data de 27 iulie 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis, între altele, declanşarea procedurii de faliment şi lichidarea societăţii Carpatica Asig prin procedura obişnuită de insolvenţă. ASF a hotărât, totodată, emiterea solicitării pentru deschiderea procedurii falimentului Carpatica Asig, urmând să fie sesizat judecătorul sindic din cadrul tribunalului competent, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial pe data de 2 august.
‘În cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorii arată că situaţia apărută în urma deciziei luate de ASF creează riscul lichidării şi radierii în termen scurt a inculpatei persoană juridică, astfel încât să nu mai poată fi trasă la răspundere penală. Prin urmare, considerăm că măsura solicitată este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal’, mai informa DNA.
Omul de afaceri Ilie Carabulea a fost condamnat în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti la şase ani şi şase luni închisoare cu executare pentru săvârşirea unor fapte de corupţie în dosarul ASF – Carpatica. Alţi opt inculpaţi, majoritatea din cadrul ASF sau societăţii Carpatica Asig, au primit pedepse cu executare sau cu suspendare.
În acelaşi dosar au fost achitaţi fostul preşedinte ASF Dan Radu Ruşanu, fostul vicepreşedinte al ASF Corneliu Moldoveanu şi avocatul Dan Odobescu.
În plus, Carpatiga Asig trebuie să plătească o amendă penală de 600.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi dare de mită în formă continuată, această societate fiind obligată să publice hotărârea de condamnare în presa scrisă sau audiovizuală, pe parcursul a 10 apariţii.
Inculpaţii din dosar au fost trimişi în judecată de DNA în aprilie 2014, pentru săvârşirea unor fapte de corupţie. Potrivit DNA, în 2012, Carpatica Asig, companie specializată în emiterea de poliţe de asigurări, în ponderea cărora cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro.
Începând cu mai 2013, Ilie Carabulea împreună cu Radu Mustăţea şi Marian Mîrzac au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig.
Ilie Carabulea (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Marian Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASF.
Astfel, în schimbul oferirii unui autoturism Audi A8 la un preţ subevaluat şi altor foloase necuvenite, Marian Mîrzac a influenţat funcţionari cu funcţii de conducere ori de execuţie în ASF, pentru a asigura protecţie societăţii de asigurări Carpatica Asig, arătau procurorii.
De asemenea, în iunie 2013, Marian Mîrzac a intervenit pe lângă Laura Chiţoiu, pentru ca aceasta să promoveze, cu celeritate şi cu nerespectarea condiţiilor legale, autorizarea ocupării, de către Ina Crudu, a funcţiei de director general al Carpatica Asig.
Procurorii mai susţineau că, în perioada 11-17 decembrie 2013, Dan Radu Ruşanu a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Radu Mustăţea, membru al CA Carpatica Asig, la conducerea BAAR, asociaţie care administrează fondul la care contribuie toate societăţile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde.
(Agerpres/FOTO arhivă ziuaconstanta.ro)
