Ovidiu Cîmpean, secretar de stat MIPE: În mai puțin de trei luni va fi soluționată cererea de plată 2 din PNRR
Publicat de Lucian Bălănuţă, 16 martie 2023, 15:19 / actualizat: 16 martie 2023, 16:43
Cererea de plată numărul 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență va fi finalizată până la jumătatea acestui an, astfel încât România să aibă acces la fonduri de peste 3 miliarde de euro oferite de Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat colegului nostru, Lucian Bălănuță, secretarul de de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean, a apreciat acest termen ca fiind realist în baza eforturilor guvernului de a atinge obiectivele asumate pentru a primi acești bani. Secretarul de de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean, s-a referit și la proiectele spitalelor regionale de urgență. El a apreciat că investiția de la Iași se află în stadiul cel mai avansat, iar banii acordați de Uniunea Europeană sunt suficienți pentru continuarea etapelor de implementare. Cu privire la Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară Iaşi, proiect care nu a prins lista obiectivelor finanțate prin PNRR, Ovidiu Cîmpean subliniază că alternativa Programului Operațional Sănătate este o opțiune demnă de luat în seamnă pentru a obține bani europeni. Secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Cîmpean, participă în aceste zile la Forumul Orașelor, eveniment organizat la Torino, în Italia, de Direcția Generală pentru Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene. Acțiunea își propune să creeze un spațiu dedicat dezvoltării urbane durabile, pentru a face schimb de informații cu privire la provocările urbane actuale și la soluțiile disponibile.
Lucian Bălănuță: Domnule secretar de stat, de ce este important un instrument precum cel prezentat astăzi la Forumul orașelor – Urban innovative actions – și cum evaluați dumneavoastră apetitul administrațiilor locale pentru acest tip de proiecte?
Ovidiu Cîmpean: Da, cred că în primul rând, Urban Innovative Actions este un program extrem de flexibil și care te obligă să gândești proiecte noi, să gândești în afara cutiei, cum se spune ”outside the box”. Clujul, de exemplu, este primul oraș din România, și chiar din această parte a Europei, care a câștigat această competiție la nivel european în ediția trecută a Urban Innovative Actions. Pe urmă, mai avem un oraș, Baia Mare, în România, care tocmai finalizează proiectul și, repet, cred că este foarte important pentru că se cere o colaborare într-un consorțiu la nivel local, deci forțează cumva autoritățile locale să se deschidă către experți, către societatea civilă, universități, chiar mediu privat, în ideea de a gândi într-un anumit domeniu, proiecte care să ducă la inovare, dezvoltare și la noi moduri de a dezvolta proiecte publice.
Lucian Bălănuță: Să vorbim, pentru început, despre perioada anterioară 2014-2020. Încă nu avem o absorbție de 100% în această privință și mai este timp până la finalul acestui an. Cum evaluați perspectivele de a absorbi aceste fonduri europene?
Ovidiu Cîmpean: Da, cred că există multe proiecte care se finalizează până în decembrie 2023, deci vom vedea cu siguranță anul acesta o absorbție accelerată a fondurilor europene și de la nivelul ministerului se iau toate măsurile, inclusiv măsuri de siguranță, pentru a avea o absorbție a fondurilor cât mai mare. Este exemplul programului regional (n.r. POR), de exemplu, care se bazează pe absorbția fondurilor europene în urma unor proiecte realizate la nivel local de către primării, consilii județene, universități, chiar și de mediul privat. Și am ajuns, pe POR, de exemplu, 2014-2020 la aproape 80% plăți către beneficiari și sigur, până în decembrie ne propunem să ajungem la 100%, astfel încât, de exemplu, prin acest program să nu fie pierdute fonduri. Așa cum ziceam, pot fi luate și măsuri. Facem evaluare în permanență a stadiului de absorbție și în momentul în care vedem că există proiecte care poate nu mai pot să aducă cereri de rambursare, să luăm măsuri de complementare, de siguranță, pentru a finanța poate anumite axe care merg mai bine, care au deja plăți și au nevoie de fonduri suplimentare.
Lucian Bălănuță: Despre ce sumă vorbim când aducem în discuție programul operațional regional 2014-2020, că ar mai fi de absorbit până la finalul acestui an?
Ovidiu Cîmpean: Am zis plăți de aproape 80% dintr-o alocare nerambursabilă din partea Comisiei Europene de 6,8 miliarde de euro, deci undeva la 1,34 de miliarde de euro mai trebuie absorbiți anul acesta, însă, repet, autoritatea de management și ministerul, facem toate eforturile și suntem pregătiți să luăm toate măsurile astfel încât să absorbim acești bani.
Lucian Bălănuță: Să ne concentrăm puțin și asupra unor proiecte reprezentative, cum sunt cele ale spitalelor regionale. Cum evaluați progresele înregistrate și stadiul de implementare al acestor proiecte?
Ovidiu Cîmpean: Până acum este Ministerul Sănătății care s-a ocupat de realizarea acestor studii de fezabilitate, proiecte tehnice. În sfârșit, după foarte mulți ani de când se discută de aceste spitale regionale de urgență, vedem pași concreți în direcția realizării lor. Iașul este cel mai avansat, are documentația finalizată, adică proiectul tehnic, autorizația de construire și în acest moment se lucrează la lansarea licitației pentru execuția lucrărilor de construire a acestui spital regional. Pe urmă este Clujul, care are termen luna mai pentru finalizarea proiectului tehnic și a obținerii autorizației de construire. Și acolo urmează ca Ministerul Sănătății împreună cu Agenția Națională pentru Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate să pregătească documentația pentru licitația de execuție, iar proiectul de la Craiova are termen sfârșitul acestui an pentru finalizarea proiectului tehnic și au obținerea autorizației de construire și sigur, și acolo urmează pașii legali pentru demararea licitației de execuție.
Lucian Bălănuță: În ceea ce privește finanțarea acestor spitale, la început se vorbea despre o anumită sumă alocată pentru fiecare proiect. Cu timpul, această sumă a crescut. Cu siguranță și în contextul crizelor actuale, în domeniul construcțiilor, prețurile asociate atât proiectelor cât și execuției au crescut la rândul lor. Aici cum vedeți această situație din perspectiva banilor, sunt suficienți, mai pot fi suplimentați?
Ovidiu Cîmpean: Deocamdată, să vedem rezultatul procedurilor de licitație și din punctul meu de vedere, cred că sunt suficienți, evident că sunt sume importante prevăzute pentru aceste spitale. Documentațiile au fost finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar ele sunt preluate în Programul de Sănătate (n.r. POS) pe perioada 2021-2027, care este un program nou. Pentru prima dată, România are un program de sănătate și veți vedea că acest program împreună cu investițiile care se fac prin PNRR în domeniul sănătății, ne pun în situația de avea în următorii ani cele mai mari investiții de la Revoluție încoace în infrastructura de sănătate și foarte important, în infrastructură de sănătate nouă, pentru că este important să avem spitale noi la cele mai înalte standarde și evident că am cerut și eu am participat la anumite ședințe de progres, de exemplu pentru spitalele regionale, și am cerut proiectanților să proiecteze la cele mai înalte standarde aceste spitale, tocmai pentru că este nevoie să ținem cont, de exemplu, ca toate fluxurile să fie bine gândite, să fie clădiri verzi, cu consum aproape de zero și sigur, să avem cele mai bune dotări, astfel încât odată ce vom finaliza investițiile prin PNRR, prin programul de sănătate, la nivelul țării să se simtă că s-a făcut o reformă sistemul de sănătate, cel puțin din perspectiva aceasta, a infrastructurii spitalicești.
Lucian Bălănuță: Apropo de acest program operațional în domeniul sănătății, Iașul, anterior, administrația județeană a pierdut, să spunem, startul în privința perspectivei de a finanța Institutul Regional de Boli Cardiovasculare din comuna Miroslava. Proiectul respectiv nu s-a încadrat în lista celor 10 eligibile și în ultimele zile s-a discutat inclusiv despre această perspectivă. Concret, ar putea prinde contur un astfel de proiect prin transferul de posibilitate de finanțare la Programul Operațional de Sănătate?
Ovidiu Cîmpean: Da, acum se lucrează la criteriile pentru selecția spitalelor care vor fi finanțate prin programul de sănătate. Spitalele monospecializate sunt eligibile și acolo a fost crescută suma pentru investiții în infrastructura spitalicească nouă. Deci cred că există șanse ca o parte din proiectele care nu au fost, de exemplu, finanțate prin PNRR, să fie finanțate prin Programul de Sănătate. Însă cred că nici aici nu este neapărat ultimul tren, pentru că, având în vedere importanța acestui domeniu, importanța strategică pentru România, cu siguranță se vor mai face eforturi pentru a identifica surse de finanțare pentru spitale în România.
Lucian Bălănuță: Și o întrebare despre PNRR, pentru că în ultima perioadă Guvernul a întreprins o serie de măsuri în plan legislativ pentru a debloca anumite tranșe în privința acestui fond. Avem un orizont de timp privind deblocarea tranșelor 2 și 3 din PNRR.
Ovidiu Cîmpean: Îndată ce cele două jaloane care au rămas în discuție cu Comisia Europeană pentru tranșa 2 vor fi îndeplinite, cu siguranță se vor face pași repezi în a obține plata. Însă, după cum ați observat, Guvernul este angajat în a întreprinde toate demersurile pentru a îndeplini jaloanele din PNRR și, sigur, în strânsă cooperare cu Comisia, ceea ce este și normal să existe un astfel de proces, de discuții, de colaborare, să fie eliberată și tranșa 2, tranșa 3 își va urma aceleași proceduri, firește.
Lucian Bălănuță: Jumătatea acestui an ar fi un termen ambițios sau realist?
Ovidiu Cîmpean: Cred că este realist. Poate chiar mai repede.
VARIANTA AUDIO:
Guvernul României a adoptat recent un proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care are rolul de a aduce o serie de modificări punctuale actelor normative care intra sub incidența unor jaloane aferente cererii de plată nr. 2, cu scopul de a răspunde solicitărilor de clarificări din partea Comisiei Europene în procesul de validare a acestora.
Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului și intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor de integritate au fost principalele aspecte pentru a primi undă verde la această cerere. Dacă prima la problemă a fost rezolvată printr-o ordonanță de urgență, în privința ceileilalte, la nivelul Senatului, a fost aprobată propunerea de modificare a legii, urmând ca, săptămâna viitoare, la nivelul Camerei Deputaților, aceasta să intre în dezbatere și aprobare.
Un interviu realizat de Lucian Bălănuță
Tehnoredactare: Gabriela Rotaru
