Lazăr, despre OUG pe legile Justiţiei: Modificările pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional

Publicat de , 20 februarie 2019, 08:22

Procurorul general Augustin Lazăr şi-a exprimat marţi îngrijorarea în legătură cu ordonanţa de urgenţă pe legile Justiţiei, susţinând că modificările pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional al Ministerului Public.

De asemenea, procurorul general spune că o parte din prevederile ordonanţei sunt neconstituţionale.

‘Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, luând în considerare concluziile Curţii Europene a Drepturilor Omului formulate în cauza ‘Baka c. Ungariei’ (Hotărârea din 27 mai 2014), văzând proiectul ordonanţei de urgenţă transmis Consiliului Superior al Magistraturii, îşi exprimă îngrijorarea faţă de blocajul instituţional al Ministerului Public, ce ar putea fi generat de recentele modificări ale legilor Justiţiei şi, de asemenea, faţă de neconstituţionalitatea unora dintre prevederi. (…) Toate aceste modificări pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional, Ministerul Public putând ajunge în situaţia de a nu-şi exercita corespunzător atribuţiile constituţionale de reprezentare a intereselor generale ale societăţii, apărare a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor’, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Augustin Lazăr face o analiză a modificărilor aduse prin OUG şi vorbeşte de premisele unui conflict juridic de natură constituţională.

*** În ceea ce priveşte modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, Lazăr spune că urgenţa şi situaţia extraordinară pentru adoptarea acestei soluţii legislative nu sunt justificate în expunerea de motive şi în preambulul ordonanţei de urgenţă, Guvernul neexpunând niciun motiv pentru care, în privinţa funcţiilor de conducere, prevăzute de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, să deroge de la principiul separării carierelor, consfinţit prin modificările aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi 317/2004 în cursul anului 2018, potrivit cărora, gestionarea carierei procurorilor se realizează de către Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

‘Intervenţia legislativă dă expresie unei abordări inconsecvente a principiului separării carierelor şi, sub acest aspect, se observă că soluţia legislativă ce ar urma să fie adoptată de Guvern, ca legiuitor delegat, nu a fost edictată în scopul de a răspunde unei nevoi de reglementare stringente, unicul scop al reglementării fiind doar acela de a contracara voinţa Parlamentului, ca organ legislativ suprem. În acelaşi context, se constată că dispoziţiile potrivit cărora pot fi numiţi în funcţiile de conducere, prev. de art. 54 alin. (1), şi judecători care au îndeplinit funcţia de procuror induc un tratament juridic discriminatoriu între judecători şi procurori, de vreme ce procurorii nu pot accede în funcţii de conducere din cadrul instanţelor judecătoreşti şi nici chiar în funcţii de execuţie corespunzătoare instanţei la nivelul căreia îşi desfăşoară activitatea. Se observă că modificarea adusă art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu mai conţine nicio condiţie de vechime minimă pentru numirea în funcţiile de conducere la vârful ierarhiei Ministerului Public, ceea ce atrage lipsa de previzibilitate a normei de modificare’, explică Augustin Lazăr.

Procurorul general mai spune că sunt ignorate şi recomandările Rapoartelor MVC, Comisiei de la Veneţia şi GRECO.

*** Introducerea art. 54 alin. (7 ind.1) din Legea nr. 303/2004 şi art. 7 din proiectul ordonanţei este justificată în expunerea de motive a proiectului ordonanţei de urgenţă prin: ‘necesitatea consolidării instituţionale a acestor structuri de parchet, dându-se eficienţă dispoziţiilor legale care să reglementeze mecanismele de numire în aceste funcţii de conducere, cu evitarea situaţiilor de provizorat, lipsa unor conduceri stabile a acestor instituţii judiciare generând probleme în ceea ce priveşte asigurarea unui management de calitate’.

Augustin Lazăr consideră că argumentele constând în lipsa unei conduceri stabile şi a unui management de calitate se plasează exclusiv la nivel de aserţiune, nefiind produsă nicio dovadă factuală în sprijinul acestora.

‘Arătăm, însă, că aplicarea coroborată a dispoziţiilor tranzitorii din art. 17 şi art. 54 alin. 7 ind. 1 este susceptibilă să producă efecte previzibile contrare motivelor indicate de iniţiatorul proiectului de reglementare. Se va crea provizoratul pretins a fi înlăturat şi, mai mult, acesta va fi accentuat, în condiţiile lipsei unor mecanisme care să permită ocuparea acestor funcţii prin numire în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 17 din proiect. O asemenea situaţie va conduce la blocaj instituţional la vârful Ministerului Public şi al structurilor precizate, ceea ce pune în discuţie încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia, ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională. Este de preferat o conducere ‘provizorie’ decât absenţa oricărei conduceri, mai ales în sistemele care funcţionează pe principiul controlului ierarhic şi al unităţii de acţiune’, afirmă sursa citată.

*** Introducerea alin. (6) din art. 88 ind. 1 din Legea nr. 304/2004.

‘Potrivit expunerii de motive a proiectului de reglementare, prin adoptarea acestor dispoziţii se tinde la înlăturarea unor neclarităţi sau dificultăţi legate de funcţionarea până în prezent a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Precizarea introdusă nu era necesară, de vreme ce ierarhia funcţiilor rezultă în mod clar din reglementarea acestei structuri (Secţiunea nr. 2 ind. 1 din Cap. II – Organizarea Ministerului Public al Legii nr. 304/2004 – procuror şef secţie, procuror şef adjunct secţie, procuror), aspect absolut clar şi valabil în tot sistemul Ministerului Public, acolo unde există secţii/direcţii. În plus, ea prezintă potenţialul de a crea dificultăţi de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor din Codul de procedură penală. De asemenea, în raport cu unele dintre dispoziţiile acestui cod, este redundantă, de pildă art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală’, consideră Lazăr.

Procurorul general afirmă că soluţia legislativă contravine par. 150 teza finală şi par. 151 din Decizia nr. 33/2018 a Curţii Constituţionale, ceea ce constituie o încălcare a art. 147 alin. (4) din Constituţie.

‘Prin efectul lor concret, aceste dispoziţii înlătură controlul ierarhic pe care îl exercită potrivit legii procurorul general al PÎCCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constituţie şi principiului constituţional, al controlului ierarhic, care stă la baza funcţionării Ministerului Public’, precizează Lazăr.

*** Dispoziţiile art. 14 pct. 6 care instituie atribuţia Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de a exercita şi retrage căile de atac, coroborate cu dispoziţiile art. 88 ind. 8 alin. (2) care prevede participarea la soluţionarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.

Lazăr spune că această modificare este criticabilă pentru următoarele argumente: ‘încalcă independenţa procurorului de şedinţă, prev. de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, în condiţiile în care procurorii care exercită/retrag calea de atac nu fac parte din aceeaşi structură (secţie/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participă la soluţionarea cauzelor; lipsa de identitate a structurilor din care fac parte procurorii menţionaţi creează şi premisele unor disfuncţionalităţi, contrar celor afirmate în expunerea de motive’. (Agerpres/FOTO rtv.net)