Medicii români şi personalul de specialitate trebuie să se pregătească pentru acordarea îngrijirilor medicale pentru refugiaţi
Publicat de Andreea Drilea, 20 octombrie 2015, 08:47
România trebuie să îşi pregătească medicii şi personalul de specialitate pentru a putea răspunde la eventuale solicitări din partea refugiaţilor care ar putea fi găzduiţi de ţara noastră.
Un sistem bun de sănătate publică include şi servicii sanitare pentru migranţi, spun oficiali de la conducerea organizaţiilor internaţionale din sănătate. arhivă aecent, la noi a fost creată Coaliţia Naţională pentru Integrarea Refugiaţilor, al cărei scop va fi rezolvarea dificultăţilor întâmpinate de refugiaţi în procesul de integrare în societatea românească. O propunere venită din partea societăţii civile vizează formarea unui grup de lucru alcătuit din Colegiul Medicilor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi ONG-uri cu competenţe în domeniu, pentru a gsi soluţii privind pregătirea medicilor români care vor acorda servicii acestui grup nou de beneficiari. Preşedintele Fundaţiei ICAR, membră a coaliţiei, doctor Camelia Doru, explică:
Problema este că sunt servicii de bază, care trebuie acordate de autorităţile statului, şi sunt servicii speciale pentru anumite categorii vulnerabile care, în mod tradiţional, sunt acordate de ONG-uri cu expertiză în acest domeniu. În legătură cu asistenţa de bază care ar trebui să fie acordată prin sistemul nostru de sănătate, sigur că ar fi important ca medicii să ştie câte ceva despre lucrul cu refugiaţii, care sunt persoane venind din cu totul alte zone ale lumii, vorbind alte limbi şi având alte tradiţii culturale, religioase ş.a.m.d.. Deci, lucrul cu acest grup nou pentru majoritatea medicilor presupune nişte condiţii speciale, nişte informări în plus şi adaptarea actului medical la această nouă situaţie.
Una dintre particularităţile acordării îngrijirilor medicale pentru refugiaţi este că medicii vor trebui să înveţe să lucreze prin intermediar, respectiv cu ajutorul traducătorului.
Acurateţea traducerii este esenţială pentru că poate să ducă la un act medical corect sau nu. Apoi, medicul trebuie să ştie o mulţime de lucruri despre ţara de origine, să ştie în ce măsură a fost traumatizat, acolo e un conflict sau nu, ce i s-a întâmplat în timpul călătoriei spre România. Apoi, sunt tradiţii locale chiar în domeniul medical, sunt cutume care la noi nu există. Sunt diverse practici care nu sunt de fapt medicale, sunt tradiţionale şi care în multe situaţii substituie actul medical. Sunt foarte multe aspecte culturale care influenţează actul medical dacă nu sunt cunoscute.
La finalul acestei luni va avea loc prima întâlnire a premierului cu grupurile de lucru ale Coaliţiei Naţionale pentru Integrarea Refugiaţilor.
(Rador/FOTO arhivă adevarul.ro)