Ministrul Finanţelor: Implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă a TVA poate contribui semnificativ la reducerea fraudelor
Publicat de Andreea Drilea, 2 octombrie 2018, 13:41
Implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă a TVA poate contribui semnificativ la reducerea incidenţei fraudelor în domeniu şi la creşterea gradului de conformare, a declarat marţi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la reuniunea de la Luxemburg a Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN).
‘Aşa cum am spus-o de mai multe ori, implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă a TVA poate contribui semnificativ la reducerea incidenţei fraudelor în domeniul TVA şi la creşterea gradului de conformare. În unele situaţii, decalajul TVA este atât de mare, încât acest mecanism este printre puţinele opţiuni de politică fiscală care ar putea genera rezultate pe termen mediu’, a arătat Teodorovici.
Ministrul a subliniat faptul că România va susţine introducerea unui proiect pilot în ceea ce priveşte implementarea taxării inverse la o scară mai largă.
‘Suntem convinşi că o abordare mai incluzivă ar fi servit mai bine interesele şi obiectivele majore ale Uniunii Europene şi, cu toate că deja avem suficiente dovezi care să susţină implementarea taxării inverse la o scară mai largă, România va susţine implementarea unui pilot mai întâi, cu extinderea ulterioară şi către alte entităţi. Previziunea noastră este că rezultatele acestui pilot vor depăşi chiar şi cele mai optimiste aşteptări. De aceea, avem convingerea că în faţa dovezilor şi datelor concrete, un nou consens va fi găsit şi o politică mai înţeleaptă va fi implementată’, a precizat ministrul român al Finanţelor.
Pe de altă parte, acesta s-a arătat surprins de propunerea de compromis avansată de către preşedinţia austriacă şi a menţionat că aceasta a fost formulată astfel încât permite aplicarea mecanismului de către un singur stat.
‘În primul rând, trebuie să vă spun că am fost extrem de surprinşi de propunerea de compromis avansată de către preşedinţia austriacă. Aş putea spune că această abordare a pus la încercare limitele capacităţii noastre de a înţelege motivele care ar sta la baza unei poziţionări ce se remarcă prin atât de multă lipsă de curaj şi de viziune (…) Aşa cum am arătat-o de fiecare dată, aşa cum vom face şi astăzi, atunci cât este nevoie de un compromis pentru a ajunge la consens, noi întotdeauna suntem alături de prietenii noştri. În final, concluzionând cele spuse anterior, noi suntem de acord şi sprijinim soluţia de compromis propusă de către preşedinţia austriacă şi sperăm că implementarea acestui mecanism va fi mult mai rapidă decât parcursul din ultimii trei ani pe acest subiect’, a afirmat Eurgen Teodorovici.
El a menţionat, însă, că România a fost tratată nedrept, criticată nejustificat de unele guverne prietene şi chiar certată public cu privire la serie de teme care, de regulă, sunt abordate exclusiv în contextul unui dialog bilateral derulat în spaţiul regulilor diplomatice.
‘Însă, cu toate acestea, când a fost confruntată cu derapajele anterior amintite, România nu a sacrificat niciodată interesele fundamentale ale Uniunii Europene, de dragul provocării unui breaking news sau pentru sancţionarea impoliteţei unui partener. (Pentru astfel de cazuri, avem diplomaţi de carieră care pot gestiona mult mai eficient aceste provocări.)’, a mai arătat sursa citată.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, pe 24 septembrie 2018, prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opţional de taxare inversă în legătură cu operaţiunile cu bunuri şi servicii care prezintă risc de fraudă, o măsură utilă şi precisă pentru combaterea fraudei în domeniu,a arătat recent compania PwC.
România a susţinut propunerea de directivă care permite statelor membre ce îndeplinesc anumite condiţii să aplice temporar, până la 30 iunie 2022, un mecanism generalizat de taxare inversă în legătură cu furnizarea de bunuri şi servicii care depăşesc pragul de 10.000 euro pe factură.
În România, cerealele, telefoanele mobile şi imobilele sunt doar câteva exemple de produse supuse taxării inverse, a cărei aplicabilitate urma să expire la data de 31 decembrie 2018.
‘Conform celui mai recent studiu asupra colectării TVA, lansat de Comisia Europeană, valoarea pierderilor de TVA la nivelul UE s-a ridicat la 147,1 miliarde euro în anul 2016, din care 6,13 miliarde euro doar pierderea pentru bugetul României, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 35,88%, cel mai ridicat dintre toate Statele Membre UE. În acest context, extinderea taxării inverse pentru operaţiunile cu risc de fraudă până la data de 30 iunie 2022 este o măsură utilă şi precisă pentru combaterea fraudei în domeniul TVA. În mod similar, digitalizarea ANAF, cu accent pe implementarea protocolului SAF-T, ar putea constitui o metodă modernă de colectare a TVA cu ajutorul tehnologiilor IT. Aşteptam ca Ministerul Finanţelor Publice să transpună Directiva în legislaţia locală în cel mai scurt timp posibil’, a afirmat Daniel Anghel, Partener, liderul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România.
(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)