Ministrul Muncii: Pilonul II de pensii nu va fi modificat, dar 0,5% din comisionul firmelor va merge către Casa de Pensii

Publicat de Andreea Drilea, 10 august 2018, 14:45

UPDATE – ora 14:45 Noua Lege a pensiilor nu prevede modificarea Pilonului II, însă 0,5% din comisionul încasat de firmele din acest sector va merge către Casa Naţională de Pensii, a declarat, vineri, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Olguţa Vasilescu, într-o conferinţă de presă. 

‘Singura modificare care vizează Pilonul II este referitoare la procentul de transfer. La ora actuală, firmele percep un comision de transfer de 2,5%. Din acest comision de transfer, 0,5% îi va reţine de acum Casa Naţională de Pensii, pentru că ei fac toată munca. Ei colectează banii, ei virează mai departe, ei fac toată partea de documentaţie, e normal să aibă măcar 0,5%. Din punctul meu de vedere, ar fi fost echitabil ca procentul să fie şi mai mare’, a susţinut ministrul.

Ea a subliniat că nu vor fi afectate cu nimic pensiile din Pilonul II şi nu va fi modificată contribuţia de 3,75%.

‘Am văzut în spaţiul public şi informaţii că da, cresc pensiile, dar le vor impozita altfel, adică va fi mai mult de 10% pentru pensiile de peste 2.000 de lei. Nu, exclus aşa ceva! Nu am luat în calcul, nu avem în programul de guvernare, deci va rămâne fix aşa cum este acum’, a susţinut ministrul.

Totodată, în ceea ce priveşte posibilitatea celor cu pensie minim garantată de a opta să primească indemnizaţie socială, Vasilescu a precizat că se urmăreşte ca nimeni să nu piardă bani după recalculare.

‘Pensia celor care au cotizat mai puţin de 15 ani va fi recalculată şi, dacă din calcule reiese că ar avea o pensie mai mică din contributivitate, atunci vor merge automat în asistenţa socială. Urmăm principiul dreptului care favorizează persoana respectivă. Vă dau un exemplu: sunt persoane care au 15 sau 20 de ani stagiu de cotizare. Din contributivitate, din calcul, le iese o pensie de 500 de lei, or indemnizaţia socială minimă este de 640 de lei în prezent. Deci, automat, deşi au dreptul să fie în sistemul de pensie, deci în bugetul asigurărilor, va trebui să li se completeze. În partea cealaltă, la fel, sunt cu 200 de lei (pensie – n.r.), care le iese pe contribuţie, dar li se asigură 640 de lei. Deci, nimeni nu pierde’, a arătat ministrul.

Întrebată dacă cei care optează să devină asistaţi social, pierzând astfel statutul de pensionar, au vreo garanţie că indemnizaţia socială nu va fi diminuată, Vasilescu a răspuns: ‘Eu nu cred va fi nimeni atât de nebun încât să taie exact din veniturile populaţiei care este cea mai săracă. Dar e foarte adevărat că cei din asistenţa socială vor creşte în ritmul de creştere al economiei. Adică, dacă într-un an vor putea să le asigure mai mulţi bani… Noi am reuşit’.

Vasilescu a adăugat că nu ia în calcul prorogarea vreunui termen din această lege, dacă încasările la buget nu vor fi cele aşteptate.

‘Exclus acest lucru. Eu cred ca plata pensiilor şi a salariilor este prioritară’, a conchis ea.

Bugetul de pensii va trebui suplimentat cu 15 miliarde de lei în 2022, în condiţiile în care pensiile vor fi dublate, după ce vor fi recalculate în baza noii legi, a declarat, vineri, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Olguţa Vasilescu, într-o conferinţă de presă.

‘Estimăm că statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii cu 15 miliarde de lei în anul 2022, adică la fel ca în 2016, atât a fost atunci suma pe care a trebuit să o suplimenteze statul, în condiţiile în care pensiile se dublează. Explicaţia este simplă: se estimează în paralel o creştere a încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, generată de creşterea salariilor, a numărului de angajaţi, dar şi a gradului de colectare ca întoarcere a sarcinii fiscale’, a susţinut Vasilescu.

Potrivit acesteia, încasările estimate pentru anul 2022 sunt de 99,7 miliarde de lei, faţă de 58,9 miliarde de lei în anul 2018 şi faţă de 51,6 miliarde de lei în 2016.

‘Estimările de venituri au fost calculate prin amendarea cifrelor din strategia fiscal-bugetară, în raport cu execuţia bugetară a anului 2018, care indică o creştere a veniturilor faţă de cele estimate cu 3,5 miliarde de lei’, a argumentat ministrul.

Ea a mai spus că, în 2017 şi 2018, după foarte mulţi ani, numărul angajaţilor l-a depăşit pe cel al pensionarilor, în condiţiile în care există 6,3 milioane de contracte de muncă înregistrate în Revisal, unde nu sunt incluse anumite categorii, precum funcţionarii publici şi armata, şi 5.019.600 de pensionari.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat joi în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor, care urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

‘Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează’, argumentează oficialii ministerului.

Potrivit acestora, proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie; egalitate, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani; solidaritate socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor; imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet.

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masterului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.
Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Totodată, proiectul prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive care să totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

‘În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul’, au explicat reprezentanţii ministerului.

Proiectul publicat menţine cele patru categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş, dar unele au suferit modificări de structură.

În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.

Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică persoanele care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu cinci ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut şi crescut până la vârsta de 16 ani trei copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu şase ani. Începând cu al patrulea copil, se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.

Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul şi altele.

Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare.
În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale independente, în paralel.

Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situaţia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni amintit rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii.

Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.

În ceea ce priveşte acordul global şi alte drepturi de natură salarială, proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri.

Se vor acorda 10% din oficiu pentru cei care au lucrat şi în perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001, procent care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.

Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

În ceea ce priveşte formula de calcul, pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR).

Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

‘Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechităţile, dar duce şi la creşterea tuturor pensiilor. Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizează conform Programului de Guvernare şi anume: 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020, 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii’, se mai arată în comunicat.

Începând cu anul 2022, Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa anual cu inflaţia.

(Agerpres/FOTO arhivă revista22.ro)