Preşedintele CNCAV: Probabil că ne apropiem undeva la 50% de imunitate colectivă la COVID-19

Publicat de , 10 august 2021, 14:57 / actualizat: 10 august 2021, 16:38

UPDATE – Imunitatea colectivă la COVID-19 este, în prezent, în ţara noastră, în jur de 50%, a declarat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

‘Cumulat, trecere prin boală, trecere prin vaccinare, probabil că ne apropiem undeva la 50%, la acest moment, de imunitate colectivă. Sunt lucruri care cu siguranţă vor limita, dacă vreţi, acele cazuri grave care pot să apară în rândul celor vulnerabili şi anume vom evita multe spitalizări şi decese. Dar, în acelaşi timp, trebuie să înţelegem că avem 50% din populaţie care în momentul de faţă nu are niciun fel de imunitate, nici postboală, nici postvaccinală’, a precizat el, într-o conferinţă de presă.

Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, obiectivul CNCAV este de a creşte ‘mai mult’ numărul persoanelor vaccinate, ‘în mod deosebit’ a celor vulnerabile.

‘Este obiectivul nostru de a creşte mai mult numărul celor vaccinaţi, în mod deosebit din rândul celor mai vulnerabili, care în faţa variantei Delta vedem că au risc de două ori mai mare de spitalizare, care pot să ajungă să dezvolte forme grave, cu risc de deces. Din acest punct de vedere, maladia COVID-19 beneficiază de vaccinare, care poate să evite foarte multe decese, foarte multe spitalizări, aşa cum sunt toate analizele efectuate în ţările care au o rată crescută a acoperirii vaccinale’, a spus preşedintele CNCAV.

El a adăugat că, în prezent, în ţara noastră, chiar dacă tendinţa este de creştere a numărului de cazuri de COVID-19, situaţia este ‘stabilă’ comparativ cu ce se întâmplă la nivelul altor state europene.

‘Probabil că acest lucru se poate explica şi prin caracteristicile demografice ale populaţiei. Aproximativ 50% din populaţie trăieşte în mediul rural, unde interacţiunea, unde riscul de expunere la boală este mai mic, consecinţele acolo sunt mai degrabă la nivel individual, unde persoana vulnerabilă poate avea un risc mai mare să facă o formă gravă şi să ajungă să aibă nevoie de spitalizare, iar pe lângă contribuţia legată de evoluţia naturală, firească a pandemiei, de reducere a circulaţiei virusului la nivel populaţional în această perioadă, evident că vaccinarea a contribuit foarte mult, pe lângă celelalte măsuri nefarmaceutice care au avut un rol foarte important’, a explicat medicul. AGERPRES

UPDATE – Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că ‘scenariile pesimiste’ arată o ‘posibilă’ creştere zilnică de peste 1.500 – 1.600 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus în a doua parte a lunii septembrie.

‘Sunt scenarii de lucru, sunt în funcţie de dominanţa unei tulpini virale sau a alteia, în funcţie de implementarea altor măsuri care pot să limiteze circulaţia numărului de cazuri. De asemenea, în funcţie de gradul în care populaţia respectă şi este aderentă la aceste măsuri, de rata de vaccinare. Însă scenariile pesimiste, practic, arată o posibilă creştere a numărului de cazuri în luna septembrie, unde vom avea o creştere mai accentuată, chiar cu creşteri de peste 1.500 – 1.600 de cazuri înregistrate zilnic în a doua parte a lunii septembrie. De altfel, m-am uitat şi pe raportarea ECDC şi pe estimările pe care ECDC le face inclusiv pentru România. Dacă acum suntem la 9,3 cazuri la suta de mii de locuitori cumulat la 14 zile, în următoarele două săptămâni tendinţa este de dublare a ratei de notificare a cazurilor, adică o să ajungem la aproape 18 cazuri la două săptămâni la suta de mii de locuitori. Deci cam acestea sunt predicţiile inclusiv pentru România şi pentru alte 17 ţări europene, care în momentul de faţă sunt pe un trend ascendent’, a afirmat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

În opinia sa, ‘în momentul de faţă’, vaccinarea anti-COVID nu trebuie să fie obligatorie, deoarece societatea românească nu este pregătită pentru acest tip de abordare.

‘Trebuie să analizăm lucrurile în felul următor: obiectivul nostru nu este să creştem prin orice mijloc numărul persoanelor care se vaccinează. Este important la baza deciziei să rămână, până la urmă, dorinţa persoanei care se vaccinează, în baza informaţiilor pe care le are. Ţine foarte mult de percepţia societăţii asupra unei măsuri de acest gen. Nu cred că suntem pregătiţi ca societate să înţelegem acest tip de abordare, însă în momentul de faţă consider că vaccinarea nu trebuie să fie obligatorie şi asta este părerea mea personală. Cred că, în schimb, trebuie să fim într-un fel sau altul responsabilizaţi pentru deciziile noastre. (…) Însă, în momentul de faţă, nu consider că vaccinarea obligatorie este o soluţie’, a afirmat preşedintele CNCAV, întrebat dacă nu crede că este o soluţie bună obligativitatea vaccinării anti-COVID.

Coordonatorul campaniei de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi într-o conferinţă de presă că România a înregistrat în ultimele săptămâni o creştere lent progresivă, dar susţinută a numărului de cazuri de infecţie cu noul coronavirus.

Potrivit medicului militar, 81,5% dintre cazurile nou confirmate se înregistrează la persoane nevaccinate şi 92,6% dintre decese de asemenea la persoanele care nu au fost imunizate.

‘După cum ştim şi am observat în ultimele săptămâni, în România se înregistrează o creştere lent progresivă, dar susţinută a numărului de cazuri, iar analiza efectuată de colegii noştri de la Institutul de Sănătate Publică pe ultimele două săptămâni – 81,5% din cazurile nou confirmate se înregistrează la persoane nevaccinate şi 92,6% dintre decese la persoanele nevaccinate. Din acest punct de vedere, analiza pe grupe de vârstă arată o tendinţă de creştere în mod deosebit a persoanelor care sunt tinere, a celor din grupa de vârstă sub 40 de ani. Mult mai accelerată comparativ cu grupa de vârstă mai mare de 40 de ani. De asemenea, se observă o tendinţă de scădere a mediei de vârstă pentru persoanele confirmate, practic, o medie de 43 de ani comparativ cu 48 de ani în rândul celor care sunt testaţi pozitiv. Şi, de asemenea, dacă ne uităm la decesele înregistrate, tendinţa este de scădere a mediei de vârstă la 69 de ani, comparativ cu 71 de ani în decada anterioară. Mesajul nost
ru este foarte clar, şi anume: accelerarea şi creşterea ritmului de vaccinare, pentru că în felul acesta putem evita decese, putem evita cazuri grave de îmbolnăvire şi, evident, spitalizări’, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, până la data de 8 august sunt înregistrate 313 cazuri de infecţie cu variantă virală Delta, cu 51 de cazuri în plus faţă de săptămâna precedentă.

‘Din aceste 313 cazuri în total, peste 80% au apărut la persoanele nevaccinate. S-au înregistrat în total 19 decese, din care unul singur la o persoană vaccinată cu schemă completă, ceea ce înseamnă un procent de peste 95% al deceselor prin infecţie cu varianta Delta la persoane nevaccinate. Noi ştim din datele publicate din viaţa reală – din Mare Britanie, din Israel – că vaccinarea cu schemă completă, indiferent de schema de vaccinare de care vorbim, îşi menţine eficienţa la peste 90% pentru prevenirea spitalizărilor, pentru prevenirea formelor grave şi pentru prevenirea deceselor’, a spus medicul militar.

El a subliniat că vaccinurile disponibile în prezent îşi menţin eficienţa faţă de prevenirea cazurilor severe, faţă de prevenirea internărilor şi reduce semnificativ riscul de deces.

‘Putem spune că din cele 53 de teste de secvenţiere efectuate în săptămâna 31, adică în perioada 2 august – 8 august, 51 au fost pozitive pentru varianta Delta, ceea ce înseamnă o pondere de pozitivare de circa 96%, în condiţiile în care săptămâna precedentă vorbeam de 89%’, a mai spus Gheorghiţă.

În aceste condiţii, pe toată perioada analizată, ponderea cumulată a variantei Delta din totalul variantelor de îngrijorare a crescut la 15,3% la acest moment.

‘De asemenea, în ciuda faptului că o persoană este vaccinată cu schemă completă şi este testată pozitiv, datele publicate recent în Singapore ne arată că durata evoluţiei bolii la persoanele vaccinate complet, infectate cu variantă Delta, este mai scurtă, simptomatologia este mai uşoară, probabilitatea de a dezvolta pneumonie cu necesitate de oxigen este mai mică, analizele de sânge sunt mult mai bune şi ştim că s-a tot discutat despre încărcătura virală a persoanelor vaccinate, care este similară cu a persoanelor nevaccinate în cazul infecţiei cu varianta virală Delta’, a afirmat coordonatorul CNCAV.

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că în cadrul proiectului ‘Oraşul vaccinează satul’ s-a demarat activitatea de vaccinare în aproximativ 95% din comunele din România.

‘În cadrul proiectului ‘Oraşul vaccinează satul’ s-a demarat activitatea de vaccinare în aproximativ 95% din comunele din România, ceea ce înseamnă în valoare absolută aproximativ 2.776 de comune şi au fost finalizate activităţi de vaccinare în 58% dintre acestea, adică în 1.677 de comune. În mediul rural, în total, de la debutul campaniei de vaccinare, prin toate mijloacele avute la îndemână, s-au administrat peste 2,5 milioane de doze de vaccin, ceea ce înseamnă aproximativ 26% din numărul total al dozelor de vaccin administrate în România până la acest moment şi au fost vaccinate peste 1,1 milioane de persoane din mediul rural cu schemă completă de vaccinare. Practic, rata de acoperire vaccinală în urban este de două ori mai mare decât ce se întâmplă în mediul rural. Uitându-ne la acoperirea vaccinală raportată la populaţia cu domiciliul pe fiecare unitate administrativ-teritorială, ceea ce înseamnă aproximativ 28%’, a susţinut medicul militar, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, aproximativ 20% din totalul centrelor de vaccinare fixe în momentul de faţă au activitatea suspendată temporar.

‘În ceea ce priveşte funcţionalitatea centrelor de vaccinare şi menţinerea lor în activitate, aproximativ 20% din totalul centrelor de vaccinare care au fost active în România, şi aici mă refer la centrele de vaccinare fixe, în momentul de faţă au activitate suspendată temporar, mai avem 615 centre de vaccinare active şi aproximativ 60% din acestea au programul de lucru redus fie la jumătate, fie la un sfert din programul anterior. În total sunt active 883 de fluxuri de la aproximativ 1.500 de fluxuri cât au fost în momentul în care aveam un ritm de vaccinare crescut. Repet, toate aceste facilităţi de vaccinare pot să fie reactivate în momentul în care vom avea o cerere în creştere a persoanelor vizavi de acţiunile de vaccinare’, a susţinut reprezentantul CNCAV.

El a spus că 3.114 de medici de familie au încheiat contracte pentru vaccinarea împotriva COVID-19, ceea ce reprezintă 32,5% din numărul total al medicilor de familie.

Valeriu Gheorghiţă a spus că până la data de 9 august peste 308.000 de persoane au fost vaccinate în cabinetele de medicină de familie.

‘La nivelul medicilor de familie, din cei 9.577 de medici de familie care au încheiat contracte de prestări servicii cu Casele de Asigurări de Sănătate, 3.114 au încheiat şi contracte de vaccinare împotriva COVID-19, ceea ce înseamnă 32,5% din numărul total al medicilor de familie; din aceştia, 87%, adică 2.713 cabinete de medicină, înregistrează activităţi de vaccinare. Ponderea din rural, respectiv urban este similară. Au fost vaccinate până la data de 9 august peste 308.000 de persoane în cabinetele de medicină de familie, 54,3% fiind vaccinate în mediul rural, în cabinete de medicină de familie din rural’, a mai afirmat medicul.

El a declarat că 148 de spitale au activităţi de vaccinare pentru pacienţii cronici internaţi.

‘De asemenea, în ceea ce priveşte activitatea de vaccinare la nivelul unităţilor sanitare, în spitalele publice – sunt 148 de spitale care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii cronici internaţi, pacienţi eligibili care doresc să se vaccineze – fiind vaccinaţi până la acest moment 6.313 pacienţi şi de asemenea sunt 26 de unităţi sanitare private care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii internaţi, fiind vaccinaţi până la acest moment 1.404 pacienţi. Rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia rezidentă eligibilă, adică persoane peste 12 ani, este în momentul de faţă de aproximativ 30%, repet, populaţia rezidentă eligibilă fiind, în momentul de faţă, de 16,9 milioane, conform Institutului Naţional de Statistică’, a arătat Valeriu Gheorghiţă.

El a spus că Municipiul Bucureşti are cea mai mare rată de acoperire vaccinală, de 48%.

‘Sunt în momentul de faţă 11 judeţe care se află peste media de acoperire vaccinală de la nivel naţional, sunt 27 de judeţe care au acoperire vaccinală între 20 şi 29,9% şi, de asemenea, mai sunt doar patru judeţe care au o rată de acoperire vaccinală de sub 20%’, a mai afirmat Gheorghiţă.