Preşedintele Iohannis sesizează CCR în cazul legii referitoare la alegerile pentru Parlamentul European

Publicat de Andreea Drilea, 17 ianuarie 2019, 12:44

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis joi Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, care vizează şi alegerile pentru Parlamentul European.

‘Prin conţinutul normativ, unele dispoziţii sunt contrare prevederilor constituţionale şi jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional’, arată şeful statului în sesizare, menţionând că această lege a fost transmisă de Parlament pentru promulgare pe 29 decembrie 2018.

El susţine că articolul nou introdus privind desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care prevede că ‘pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local’, încalcă mai multe prevederi din Constituţie.

‘Autoritatea legiuitoare este liberă să opteze pentru orice soluţie legislativă în materie referendară, însă fără a interfera cu competenţele celorlalte autorităţi publice în acest domeniu, precum şi fără a le modifica statutul constituţional ori atribuţiile prevăzute în Legea fundamentală. Or, norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeaşi dată cu data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme şi principii constituţionale’, spune şeful statului.

De asemenea, Iohannis precizează că CCR a statuat că referendumul se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României.

‘Potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă (…). În consecinţă, condiţiile stabilite de legiuitor pentru desfăşurarea referendumului prin legea criticată adaugă la prevederile Constituţiei, ceea ce determină neconstituţionalitatea acestora’, susţine el.

Şeful statului afirmă că aceste exigenţe extraconstituţionale cuprinse în lege împiedică organizarea oricărui referendum, în condiţiile în care practic, în România, s-ar putea să se desfăşoare alegeri în fiecare an, ceea ce contravine Constituţiei.

‘În condiţiile în care legea se referă la alegerile locale, fără a preciza dacă este vorba de alegeri generale sau parţiale, este cunoscut faptul că acestea din urmă pot avea loc în fiecare lună a anului. În consecinţă, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezintă un alt argument pe care se întemeiază constatarea că pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neconstituţional. De asemenea, se constată că aceste dispoziţii din legea criticată pot genera blocaje constituţionale, data alegerilor devenind dependentă de data desfăşurării referendumului’, subliniază Iohannis.

El susţine şi că prevederile referitoare la referendumul privind revizuirea Constituţiei încalcă Legea fundamentală.

Preşedintele arată că, potrivit Constituţiei, ‘revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire’ şi că CCR a statuat că ‘pentru coerenţa procedurii este raţional ca aceeaşi autoritate care iniţiază organizarea referendumului să fie şi cea care stabileşte data şi obiectul referendumului’. Totodată, adaugă el, ‘în virtutea rolului constituţional al fiecărei autorităţi în declanşarea diverselor tipuri de referendum, stabilirea datei la care acesta urmează să aibă loc se face în mod diferenţiat, prin acte specifice fiecărei autorităţi, respectiv prin decret al preşedintelui României, în ce priveşte referendumul asupra unor probleme de interes naţional, prin hotărâre a Parlamentului, în situaţia demiterii preşedintelui României, şi prin lege, în cazul revizuirii Legii fundamentale’, iar ‘ceea ce este important, sub aspectul conformităţii procedurii organizării şi desfăşurării referendumului cu spiritul Constituţiei, este legitimitatea şi forţa juridică a actului prin care acesta este declanşat şi prin care se stabilesc aspecte definitorii, aşa cum este şi data la care urmează să aibă loc’.

Potrivit preşedintelui Iohannis, în ceea ce priveşte referendumul local, competenţa stabilirii datei referendumului local nu poate aparţine decât autorităţii locale respective.

Şeful statului critică şi prevederile referitoare la modul de alcătuire a birourilor electorale în privinţa alegerilor prezidenţiale. El susţine că prin definiţiile date în cazul membrilor acestor birouri se creează un tratament diferenţiat între formaţiunile politice parlamentare. Astfel, Iohannis precizează că partidele politice parlamentare care nu au un grup propriu în ambele Camere ale Parlamentului sunt excluse de la posibilitatea de a propune un membru în fiecare birou electoral constituit la alegerile pentru preşedintele României.

‘Dreptul formaţiunilor politice parlamentare de a propune membri în birourile electorale prevăzute de art. I pct. 11 din legea dedusă controlului de constituţionalitate nu poate fi realizat în mod diferenţiat, atât timp cât toate partidele politice parlamentare au obţinut mandate de deputaţi sau senatori, fără încălcarea principiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie referitoare la pluralismul şi definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Prezenţa reprezentanţilor din toate partidele parlamentare reprezintă o garanţie în plus pentru corecta desfăşurare a alegerilor, indiferent de tipul acestora’, subliniază Iohannis.

Preşedintele critică şi prevederea conform căreia, la nivel central, comisia electorală ar trebui să cuprindă: ”delegaţii partidelor deja reprezentate în Parlament sau care au obţinut cel puţin un anumit procentaj de sufragii. Partidele politice trebuie să fie reprezentate în mod corespunzător şi în comisia electorală centrală’, precizând că în această situaţie nu poate fi vorba nici de o egalitate ‘proporţională’, întrucât în cazul acesteia partidele politice ar fi tratate în funcţie de numărul lor de voturi, ceea ce nu este cazul.

‘O atare reglementare instituie o condiţie discriminatorie pentru partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu doar într-una dintre Camerele Parlamentului, faţă de partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, acest criteriu nefiind unul justificat obiectiv şi raţional pentru aplicarea unui tratament juridic diferenţiat. Astfel, această condiţie contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi, dat fiind faptul că tratamentul diferenţiat aplicat partidelor politice, persoane juridice de drept public, se reflectă într-un tratament diferenţiat aplicat reprezentanţilor partidelor politice parlamentare, persoane fizice, fără o justificare obiectivă şi raţională’, se arată în sesizare.

Şeful statului critică şi prevederile potrivit cărora ‘preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde: numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne (…), din care: (…) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne’. De asemenea, el mai arată că legea omite în formula de calcul privind alegătorii numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale.

‘Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că dispoziţiile prezentate din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală sunt neconstituţionale’, solicită Iohannis.

(Agerpres/FOTO arhivă b1.ro)