Rămas bun, Mihai Constantinescu!

Publicat de nicolaetomescu, 29 octombrie 2019, 19:46

Starea de sănătate a lui Mihai Constantinescu era una foarte gravă (medicii fiind, dintru început, rezervați); artistul s-a aflat în comă (etape succesive, din luna mai a acestui an), la spitalul „Floreasca”*/secția „Terapie Intensivă”; făcuse, de mai multe ori, stop cardiorespirator… Trece la cele veșnice de marți 29 octombrie 2019 (în jurul orei 19:00)…

Interpretul și compozitorul Mihai Constantinescu s-a născut în București, la 4 ianuarie 1946. Absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport din capitala României (1973), a făcut parte din corul de copii al Radiodifuziunii, a studiat muzica la Școala Populară de Artă (1972)/clasa Floricăi Orăscu. A apărut în spectacole de revistă la Casa Studenților „Grigore Preoteasa”  din București, a făcut parte din grupurile „Mondial” și „Dixie ’74”. Dragoș Vasiliu și Mihai Constantinescu, nume importante ale trupei „Mondial”, s-au cunoscut când erau copii: „Îl știu pe Mihai de mic, dar nu «prin păduri cutreieram», ci cutreieram pe strada «Ștefan Furtună» din București. Eu stăteam la numărul 110, el la 104. Am fost prieteni, am copilărit împreună începând de la jocurile cu «Muschetarii», până când am început să ascultăm «BBC»-ul și «Monte Carlo». Prin decembrie 1965, eu cântam la chitară și am înființat împreună cu băieții de la «Politehnică» trupa «Mondial». Cu mine l-am adus și pe Mihai Constantinescu, care avea înclinații de pe atunci și cânta piesele lui Salvatore Adamo, Paul Naref, precum și unele din compozițiile prietenului nostru comun, Romeo Vanica. Mihai a fost primul care a venit cu piesele «Primăvara», «Balada unui greier mic», bineînțeles, împreună cu alte melodii din repertoriul internațional, pe care le cântam împreună cu regretatul Gabi Drăgan și cu trupa «Mondial» la 303, locul unde era «Clubul Politehnicii»”, mărturisea Dragoș Vasiliu într-un interviu („Jurnalul Național”, 2008). Mihai Constantinescu a mai cântat cu „Modern Group”, trupa lui Petre Magdin, în care ultimul evolua la trompetă, Marcel Dragomir la saxofon, Marius Țeicu la pian. „Mihai Constantinescu este un băiat vesel, un băiat de trupă și în același timp o fire destul de sensibilă. Mi s-a părut întotdeauna un suflet destul de ușor de rănit. Sensibilitatea pe care o are în muzică, în compozițiile lui și în interpretări cred că îl caracterizează cel mai bine„, afirma Dragoș Vasiliu în interviul amintit…

Primele înregistrări au fost făcute, din repertoriul francez,  la solicitarea lui Titus Munteanu, care l-a remarcat la una dintre audițiile organizate de clasa Floricăi Orăscu. În 1971, a debutat la televiziune, într-un spectacol de varietăți. Primele sale compoziții, Păpușa și Anotimpuri, s-au bucurat de mare succes. În 1975, melodia sa Am visat (interpretă: Corina Chiriac) a obținut Premiul III la „Festivalul Șlagărelor” de la Dresda, iar cântecul „I.E.F.S ura!”, locul I la festivalul „Șlagăre în devenire” (1981). Poate că piesa cea mai cunoscută a lui Mihai Constantinescu rămâne O lume minunată. În 1979, fusese invitat să cânte la un spectacol, cu ocazia sărbătoririi „Anului Internațional al Copiilor”. „Nu aveam pregătit un cântec pentru eveniment. Aveam melodia, o făcusem și nu mă gândisem nicio secundă să scriu un text cu așa ceva. Atunci nu stăteam foarte departe de «Sala Polivalentă» și, îndreptându-mă de la repetiții spre casă, mă tot gândeam — deja îmi intrase ideea în cap — ce să spun, cum să spun, ce cuvinte să folosesc ca să fie bine. Și pe drum atâta am spus și mi-am zis să nu uit până acasă: «E o lume minunată, în care veți găsi… numai copii». Când am ajuns acasă, exact asta mia rămas în minte. Am luat chitara, am cântat melodia, sa potrivit ce făcusem pe drum” (Mihai Constantinescu, interviu în „Jurnalul Național”, 2004).

Din bogata discografie se disting: 1974 — Iubiți-ne că suntem flori / De unde vii? / Penița / Sora mea cea mică (EP — „Electrecord”); 1979 — Olimpia Panciu-Mihai Constantinescu (EP — „Electrecord”); 1972 — Marius, Olimpia, Mihai, împreună cu Marius Țeicu și Olimpia Panciu (Album — „Electrecord”); 1972 — Un zîmbet și o floare (Album — „Electrecord”); 1978 — O floare (Album — „Electrecord”); 1980 — Mihai Constantinescu (Album — „Electrecord”); 1982 — Speranță și vis (Album — „Electrecord”); 1983 — Hei, copilărie (Album — „Electrecord”); 1985 — Mihai Constantinescu (Album — „Electrecord”); 1986 — Te caut mereu (Album — „Electrecord”); 1987 — Sus în deal (Album — „Electrecord”); 1987 — Sunt un om obișnuit (Album — „Electrecord”); 1989 — Cântă iubire (Album — „Electrecord”); 1991 — La est și vest de Prut, împreună cu Anastasia Lazariuc (Album — „Electrecord”); 1993 — Adio tristețe, împreună cu Anastasia Lazariuc (Album — „Electrecord”); 1994 — Maria (Album — „Electrecord”); 1994 — Cine știe (Album — „Electrecord”); 1996 — Anotimpurile (Album); 1999 — O lume minunată (Album); 2000 — Samba, samba (Album); 2010 — Parte din viața mea 4 CD Box (Compilație)…

În 1981, a colaborat cu realizatorii filmului Maria Mirabela, regizat de regretatul Ion Popescu Gopo; și-a pus amprenta pe melodia genericului filmului, a fost – deopotrivă – vocea personajului „Scăpărici”. A apărut în numeroase emisiuni de divertisment tv, regizate de Alexandru Bocăneț; mai târziu, împreună cu Marius Țeicu și Olimpia Panciu, a alcătuit un „trio formidabil” ce a figurat în multe spectacole de televiziune semnate de Titus Munteanu. În anii ’90 ai secolului al XX-lea, a format un cuplu muzical de succes cu Anastasia Lazariuc[1].

Tot în anii ’90 ai secolului trecut, prezenta, împreună cu Anca Țurcașiu, emisiunea pentru copii „Ba da, ba nu!”, în care s-au lansat mulți dintre copiii (între timp, au devenit nume cunoscute în muzică sau teatru/film – Andreea Bălan, Adela Popescu). Din bogatul său repertoriu amintim piesele: Un zâmbet, o floare, Hai să cântăm, Hei copilărie, Noi vrem iubire, Vino pe strada mea, Vacanță, Un simplu om, Sus în deal, Pisicuța, Iubiți și câinii vagabonzi. În 1999, a editat single-ul Iubiți și câinii vagabonzi; în 2003, unul dintre albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc a cuprins și piese scrise de Mihai Constantinescu. A efectuat turnee în Germania, S.U.A., câteva state din Vestul Europei…

În noiembrie 2008, artistul a fost operat pe cord deschis[2](de o echipă de medici a „Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant” din Târgu Mureș, condusă de șeful secției de „Chirurgie Cardiovasculară”/profesorul Radu Deac)…

În noiembrie 2009, Mihai Constantinescu a sărbătorit 40 de ani de carieră artistică, prin spectacolul O lume minunată (găzduit de „Sala Palatului„, cu aproximativ 4.500 de spectatori și personalități din lumea artistică — Margareta Pâslaru, Angela Similea, Anca Țurcașiu, Mădălina Manole, Andreea Bălan, Mirabela Dauer, Mihaela Mihai, Marina Florea, Alexandru Arșinel, Gheorghe Gheorghiu). În 2011, a lansat colecția de albume Parte din viața mea, ce reunește patru discuri ale artistului cu melodii ale anilor ’70,’80,’90 și 2000. În 2012, a primit „Diploma de Onoare” în cadrul Galei Muzicii Ușoare „O zi printre stele„, din partea Ministerului Culturii și Cultelor. În același an, „Editura Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România i-a editat un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii. La începutul anului 2014, Mihai Constantinescu a lansat un nou album, pe care se regăsește piesa Așa și așa (pe care o cântă în duet cu Simona Secrier, devenită soție[3]), piesa Și te-am iubit…

[1] Au format, ani în șir, un cuplu de succes în muzica românească, însă drumurile lor s-au separat după o poveste de dragoste trăită cu intensitate. Cei doi s-au cunoscut în anul 1988, la Chişinău; au format un cuplu vreme îndelungată. Chimia dintre cei doi era vizibilă cu ochiul liber pe scenă; mulţi au bănuit că între artişti se consuma ceva mai mult decât o simplă relaţie profesională. Au reuşit să-şi ţină povestea de iubire departe de ochii lumii, dar starea de fapt a ieşit la suprafaţă, în anul 2012, ca urmare a unor dezvăluiri făcute de Mihai Constantinescu (dacă nu ar fi povestit despre relaţia lui cu Anastasia Lazariuc, probabil că aceasta din urmă aceasta nu ar fi făcut-o vreodată)…

[2]Artistul a suferit două intervenții; cu 11 ani în urmă i-au fost montate valve biologice, în 2017 a fost, din nou, operat…

[3] Simona Secrier îl găsise pe Mihai Constantinescu în casă, inconștient; a apelat numărul de urgență 112, medicii au început manevrele de resuscitare, iar artistul a fost transportat la Spitalul „Floreasca”…

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

(Radio Iaşi, articol de Nicolae Tomescu / FOTO Radu Tuta/ Agerpres FOTO)