Şefi de clinici şi de secţii de oncologie, implicaţi în corupţia cu medicamente
Publicat de Andreea Drilea, 28 iulie 2015, 11:04 / actualizat: 28 iulie 2015, 12:09
Ancheta DNA privind corupţia din domeniul farmaceutic vizează mai mulţi medici, printre aceştia fiind şi şefi de clinici şi ai unor secţii de oncologie, au declarat, marţi, pentru AGERPRES, surse judiciare.
Sursele au arătat că ar fi implicaţi 16 medici, inclusiv având funcţii de şefi de clinici şi secţii de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate – subprogramul oncologie.
Aceleaşi surse au susţinut că ar fi implicaţi un preşedinte al Comisiei de oncologie, un inspector la DSP Mureş, care controlează farmacii, şi peste 10 reprezentanţi zonali ai firmelor de medicamente.
Potrivit surselor, unii dintre medicii implicaţi fac parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor, care ar fi pretins şi primit foloase sau furnizorii le ofereau avantaje.
Scopul acestor acţiuni de ”recompensare” era creşterea vânzărilor de medicamente pentru anumite companii farmaceutice sau anumiţi distribuitori.
Sursele au explicat că reprezentanţii zonali ai firmelor sunt cei care ţin efectiv legătura cu medicii coordonatori de program şi cei de specialitate, pe care îi stimulează material pentru a prescrie, cu predilecţie, produsele acestora, precum şi cu funcţionarii CJAS pentru aprobarea cu celeritate a dosarelor pacienţilor cărora li se decontează, în cadrul Programului National de Sănătate, aceste medicamente.
În unele situaţii, în această reţea, au menţionat sursele, ar fi fost implicaţi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise.
Modalităţile de cointeresare constau în perfectarea unor contracte de sponsorizare pentru participarea la diverse congrese/simpozioane organizate în ţară sau în străinătate, care le permit medicilor acumularea de puncte necesare obţinerii gradelor profesionale, plata unor taxe de speaker, remunerarea pentru studii de specialitate, unele neefectuate în realitate, asigurarea cheltuielilor pentru vacanţe în străinătate sau acordarea de diverse bunuri de valoare, cu titlu de materiale promoţionale.
Conform surselor, creşterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată – Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, utilizate în cadrul Programelor Naţionale de Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice, duce la creşterea artificială a numărului de pacienţi incluşi în scheme terapeutice, creşterea stocurilor de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul programelor. Acest fapt conduce la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, prejudicierea FNUASS şi apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, cu consecinţe în afectarea calităţii şi continuităţii actului medical.
De asemenea, se verifică şi crearea unor relaţii la nivelul directorilor medicali/medicilor şefi din CJAS, în unele situaţii chiar şi al funcţionarilor din cadrul Compartimentelor Programe Naţionale de Sănătate şi Farmacii, cu atribuţii de control.
Sursele au mai precizat că sunt şi situaţii în care reprezentanţii medicali ai firmelor s-ar fi implicat inclusiv în procesul de întocmire şi promovare spre aprobare la nivelul Comisiei de specialitate a CNAS a dosarelor necesare includerii/menţinerii unor pacienţi din cadrul P.N.S. în anumite scheme terapeutice, bazate pe produsele promovate de aceştia.
Anterior, surse judiciare arătau că procurorii DNA fac cercetări referitoare la faptul că anumite firme de medicamente ar fi oferit unor medici din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, excursii în diverse ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie.
Potrivit surselor citate, s-ar fi optat pentru varianta medicamentelor mai scumpe în locul unor medicamente generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, însă ar fi fost mai ieftine.
Procurorii DNA efectuează marţi percheziţii în 61 de locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, într-un dosar privind fapte de corupţie comise în perioada 2012 – 2015.
Conform surselor, acţiunea vizează persoane fizice, clinici oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, CJAS Sălaj, Institutul Oncologic ”Ion Chiricuţă”, Spitalul de zi Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic situat la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, precum şi firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.
(Agerpres/FOTO arhivă adevarul.ro)