Senat: Propunerea legislativă privind salarizarea bugetarilor, adoptată
Publicat de Andreea Drilea, 23 mai 2017, 10:43
Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu amendamente, în şedinţa de marţi a plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.
În favoarea propunerii legislative iniţiate de 205 parlamentari PSD şi ALDE au votat 85 de senatori, 12 s-au abţinut şi 10 au fost împotrivă.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, în plen, că legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncţionalităţilor din sistem, prin aplicarea principiului ‘la muncă egală, salarii egale’.
Plenul şi-a însuşit raportul întocmit de Comisia de muncă a Senatului care a amendat propunerea legislativă, fiind adoptate aproape jumătate din amendamentele depuse.
La dezbaterile pe marginea actului normativ, care au debutat luni în plenul Senatului, legea salarizării a fost susţinută de PSD, ALDE şi UDMR şi contestată de senatorii PNL, PMP şi USR, ei pledând pentru o consultare largă a factorilor interesaţi.
Printre amendamentele adoptate se numără majorarea cu 25% a indemnizaţiilor aleşilor locali care implementează proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a funcţionarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară celei a funcţionarilor din administraţia centrală; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de funcţie acordat pentru militari şi poliţişti şi acordarea unui spor de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.
De asemenea, a fost majorat cu o unitate coeficientul folosit pentru calculul indemnizaţiei primarilor şi viceprimarilor de oraşe, astfel că aceştia vor primi lunar între 7.250 şi 13.050 de lei brut, în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii teritoriale administrate, a stabilit joi Comisia de muncă a Senatului.
Doar coeficientul folosit la calculul indemnizaţiei brute a primarului general al Capitalei a rămas neschimbat de 9,7, pentru că dacă ar fi fost majorat la 10,7 edilul şef ar fi avut o indemnizaţie similară vicepremierului.
Comisia de muncă a mai stabilit că ‘funcţionarii publici din serviciile deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Mediului beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 15% din salariul de bază’.
Un alt spor de 10% din salariul de bază a fost acordat personalului de specialitate implicat în finalizarea procesului legislativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului, aparatului de lucru al Parlamentului şi Preşedinţiei, Consiliului Legislativ.
De asemenea, personalul ANI care are acces la documente şi informaţii clasificate beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază.
Şi salariile directorului administrativ şi ale secretarului-şef din universităţi au fost majorate, astfel că directorul general administrativ al universităţii va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, ocupând a treia poziţie în grilă după rector şi prorector. În forma iniţială a propunerii legislative, directorul general administrativ al universităţii ocupa a şasea poziţie în grilă.
De asemenea, actul normativ prevede că salarizarea preşedintelui Senatului Universităţii se va face la nivel de rector, iar secretarul şef al universităţii va avea un salariu egal cu al prodecanului.
Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.
(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)