Trei bărbați care apar în reportajul Sky News, reținuți de DIICOT; jurnaliștii britanici vor fi audiați
Publicat de , 12 august 2016, 06:58
Procurorii DIICOT au reținut, în cursul zilei de ieri, trei bărbați care apar în reportajul realizat de televiziunea britanică Sky News despre un presupus trafic cu arme.
Potrivit unui comunicat difuzat de DIICOT, au fost reținuți pentru 24 de ore Aurelian Mihai Szanto, Attila Csaba Pantics și Levente Pantics, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și comunicarea de informații false.
DIICOT mai anunță că, prin intermediul unei comisii rogatorii internaționale, procurorii vor proceda la citarea jurnaliștilor britanici de la Sky News în vederea audierii acestora, având ca temei dispozițiile procesual-penale și legea privind cooperarea judiciară internațională.
Aurelian Mihai Szanto a jucat rolul de intermediar între jurnaliștii britanici și presupușii traficanți de arme, iar Attila Csaba Pantics și Levente Pantics apar în materialul Sky News cu fețele acoperite. Ei descriu și manipulează armele de foc oferite spre vânzare.
Potrivit DIICOT, urmare a materialului difuzat de către postul de televiziune Sky News din Marea Britanie și preluat de către mass-media centrală și locală din România, în care se prezentau membrii unei grup infracțional organizat specializat în contrabandă cu arme și muniții, DIICOT—Structura Centrala a constituit un dosar penal având ca obiect săvârșirea de către mai multe persoane a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă calificată și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
În dosar s-a dispus efectuarea de verificări în regim de urgență, în vederea identificării tuturor persoanelor prezentate ca fiind „traficanți de arme” în materialul jurnalistic, a respectivelor arme, care ar fi fost destinate vânzării, a autovehiculului de teren, cât și pentru a obține orice date și informații necesare soluționării obiective a dosarului.
Procurorii susțin că reportajul difuzat de postul de televiziune britanic a fost preluat în mass-media din România și de alte state membre UE, iar din trecerea în revista a știrilor difuzate pe această tema, cât și a comentariilor difuzate în spațiul public a rezultat că faptele prezentate au generat, pe de o parte sentimente reprobatoare la adresa statului român, iar pe de altă parte un sentiment de insecuritate în rândul cetățenilor din România, având în vedere prezentarea unor posibile amenințări la adresa securității naționale.
De asemenea, s-a reținut că faptele prezentate în cadrul investigației jurnalistice, dar și răspunsurile pe care presupușii traficanți de arme le-au dat la întrebările jurnaliștilor au fost de natură a crea o puternică stare de temere în rândul populației civile, dar și un sentiment de insecuritate.
În urma investigațiilor, au fost identificate persoanele prezentate în materialul jurnalistic ca fiind „traficanți de arme”, persoane care, pentru a nu le fi dezvăluită identitatea, purtau cagule și ochelari de soare. De asemenea, au fost identificate și ridicate armele arătate în filmul prezentat de jurnaliștii britanici.
Procurorii au stabilit că cele trei persoane din respectivul material sunt Aurelian Mihai Szanto, așa-zisul „intermediar” și cel care a asigurat traducerea, Attila Csaba Pantics și Levente Pantics, persoane care descriu și manipulează armele de foc oferite spre vânzare.
„Din cercetările efectuate a mai rezultat că, în realitate, așa-zisa investigație jurnalistică nu era fundamentată pe fapte și împrejurări reale, ci a fost creată din inițiativa jurnaliștilor, prezentând ca veridice unele date și informații false. Astfel, a reieșit faptul că, la începutul lunii iulie 2016, inculpatul Szanto Aurelian-Mihai, cetățean român rezident în Marea Britanie de mai mulți ani, a fost contactat telefonic de către un jurnalist britanic, pe care-l cunoscuse anterior, care i-a propus să lucreze ca translator pentru postul de televiziune britanic. Respectivul jurnalist i-a spus că intenționează să realizeze un documentar despre traficanții de arme și i-a cerut să găsească persoane dispuse să prezinte arme de foc. Deși inculpatul Szanto Aurelian-Mihai a replicat că nu are posibilitatea de a prezenta arme militare, ci doar arme de vânătoare deținute legal de un prieten de-al său din România, respectivul jurnalist a fost de acord. În aceste condiții, inculpatul Szanto Aurelian-Mihai a luat legătura cu prietenul său, inculpatul Pantics Attila-Csaba, care a fost de acord cu solicitarea, urmând ca prezentarea armelor să o facă împreună cu vărul sau, Pantics Levente”, arată DIICOT.
Procurorii mai spun că jurnaliștii britanici i-au oferit lui Aurelian Szanto suma de 2.000 de euro, pentru realizarea „investigației jurnalistice”, din care acesta a oprit 1.000 euro, iar restul de 1.000 euro urma să fie împărțit între Attila Pantics și Levente Pantics.
Pentru realizarea reportajului, începând cu data de 29 iulie, pe aeroportul din Târgu-Mureș au sosit cu o cursă aeriană mai mulți jurnaliști britanici, ce au fost preluați de către Szanto cu un autoturism închiriat special pentru această activitate.
După ce au fost preluați, între jurnaliști și însoțitorii acestora s-au purtat discuții privind detaliile filmării, iar lui Aurelian Szanto i s-a cerut ca persoanele care apăreau în calitate de „traficanți de arme” să poarte cagule.
Totodată, acestuia i-au fost precizate întrebările și răspunsurile pe care ar fi trebuit să le dea așa-zișii traficanți, inclusiv prețurile pentru unele tipuri de arme.
„Tot jurnaliștii au mai cerut ca filmarea să se realizeze într-o zonă izolată, împădurită și cu dealuri, autovehiculul cu care se deplasau contrabandiștii să nu aibă numere de înmatriculare, iar armele să fie acoperite cu o pătură. Întrucât jurnaliștii britanici au solicitat să fie prezentate arme militare marca AK, inculpatul Pantics Attila-Csaba i-a cerut unei alte persoane să-i împrumute o armă marca UM Sadu, cal.7,62X39, armă cu destinația ‘colecție’ pe care acesta o deținea legal. Deși arma era deținută în mod legal, acesta nu era abilitat, potrivit dispozițiilor legale (Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor) să părăsească domiciliul ori să o împrumute altor persoane”, precizează DIICOT.
Ancheta mai relevă că, odată îndeplinite cerințele jurnaliștilor britanici, în dimineața zilei de 31 iulie 2016, Aurelian Szanto s-a deplasat cu autovehiculul închiriat la hotelul în care se aflau cazate patru persoane din echipa postului britanic de televiziune.
Împreună cu aceștia, Aurelian Szanto s-a deplasat din direcția municipiului Târgu Mureș către localitatea Jeica, județul Mureș, unde s-au întâlnit cu Atilla și Levente Pantics. Cei doi s-au deplasat cu un autoturism de teren fiind urmați de Aurelian Szanto, care conducea autoturismul în care se aflau jurnaliștii britanici.
„La o distanță de aproximativ 2 km față de punctul de întâlnire, inculpatul Pantics Atilla Csaba a oprit autoturismul marca Suzuki Samurai și, împreună cu inculpatul Pantics Levente, au coborât, amândoi și-au pus cagulele pe cap (cagule găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare), însă unul dintre jurnaliștii britanici i-a solicitat și inculpatului Szanto Aurelian-Mihai, în calitate de ‘intermediar al traficanților de arme’, să poarte cagulă. Neavând cagulă, cei din echipa de filmare i-au înmânat una, o șapcă și o geacă. Ulterior, s-a procedat la realizarea materialului video propriu-zis, ocazie cu care au fost puse și întrebările la care erau pregătite și răspunsurile, cerându-li-se în mod expres să vorbească în limba română, chiar dacă limba maternă a inculpaților este maghiara”, precizează DIICOT.
Procurorii susțin că, în acest context, toate datele și informațiile comunicate verbal și surprinse ca atare în materialul video al postului britanic de televiziune, ce au fost răspândite prin intermediul a numeroase alte posturi de televiziune și componente mass-media, inclusiv în mediul virtual, cunoscând caracterul fals al acestora (și anume faptul că persoanele din video nu erau traficanți de arme, ci doar vânători, iar armele manipulate și prezentate de aceștia erau arme de vânătoare deținute legal), au pus în pericol securitatea națională.
„În același sens, cu rea-credință, cunoscând că armele de vânătoare pe care inculpații români (care aveau permise de port-armă pentru o parte dintre acestea), li le-au pus la dispoziție și pe care le-au filmat ca fiind arme de război, au prezentat publicului larg (reportajul fiind prezentat pe postul de televiziune britanic) un scenariu care, dacă ar fi fost adevărat, ar fi creat impresia că autoritățile statului român nu gestionează sau nu sunt interesate de a gestiona o așa-zisă problemă creată de vânzarea de arme pe teritoriul său, din motive de incompetență sau de corupție”, susțin procurorii DIICOT.
Totodată, anchetatorii români declară că, prin realizarea acestui reportaj care conține date nereale, jurnaliștii britanici au afectat securitatea națională a României, prin inducerea în eroare a populației, inclusiv din Europa.
„Pe lângă modul de exprimare absolut inacceptabil și de neînțeles adoptat de către jurnalistul britanic și preluat de către angajatorul său — postul de televiziune, acțiunile grupului de ziariști britanici pe teritoriul României sunt de natură a afecta securitatea națională a statului român prin inducerea în eroare a autorităților europene, a populației largi din Europa și din România cu privire la posibilitatea autorităților de stat române de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului român, de natură a aproviziona cu armament de război deosebit de periculos grupări teroriste din vestul Europei (deseori zguduit în ultimii ani de atentate teroriste) și din Orientul Mijlociu, aceste fapte, dacă ar fi reale, circumscriindu-se finanțării terorismului islamic de către statul român prin complicitatea lașă sau pasivă a autorităților acestora”, mai arată DIICOT.
De asemenea, în lipsa unei intervenții rapide și eficiente a autorităților române, „toate aceste aspecte ar fi rămas în memoria publică așa cum autorii acestora au dorit să le înfățișeze”.
În acest sens, se are în vedere noțiunea de securitate națională, astfel cum este definită în art.1 din Legea 51/1991, acest act normativ fiind cel care asigură și stabilește cadrul general al tuturor faptelor circumscrise securității naționale a României.
„Informațiile false la care facem referire, au generat sentimentul de insecuritate în rândul populației, iar instituțiile și structurile cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice au făcut eforturi considerabile, angrenând resurse umane și logistice consistente, tocmai pentru a identifica în cel mai scurt timp posibil persoanele ce apar în respectivul material video și a înlătura o potențială stare de pericol”, afirmă DIICOT.
Acțiunea în acest dosar a fost efectuată împreună cu Poliția Româna, cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei „Vlad Țepeș”. De asemenea, ancheta a avut suportul de specialitate al Direcției de Operațiuni Speciale și SRI.
(agerpres/ FOTO voceatransilvaniei.ro)