(UPDATE)Valeriu Gheorghiţă contrazice informaţiile potrivit cărora vaccinarea anti-COVID ar afecta fertilitatea

Publicat de , 6 iulie 2021, 15:55

UPDATE –  Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a catalogat marţi ca fiind ‘complet false’ informaţiile potrivit cărora vaccinarea anti-COVID ar afecta fertilitatea.

‘Ideea a plecat de la faptul că există o asemănare între structura proteinei Spike şi o proteină, sincitina-1, care are rol în maturarea şi dezvoltarea placentei, însă studiile au arătat că există asemănări foarte mici între aceste două proteine. (…) S-a vehiculat ideea că anticorpii anti-proteina Spike ar reacţiona încrucişat şi cu această proteină, care are rol în maturarea placentei, şi că, evident, ar cauza aceste probleme de fertilitate. Lucrurile nu stau deloc aşa’, a precizat el, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Valeriu Gheorghiţă a invocat studii conform cărora vaccinarea nu afectează fertilitatea.

‘Sunt studii făcute la persoanele vaccinate şi s-au determinat anticorpii anti-sincitină-1 în 15 cazuri – sunt studii pe număr mic de persoane şi nu s-au identificat aceşti anticorpi – şi, mai mult decât atât, toate datele disponibile de la acest moment arată că, după infecţia naturală cu SARS-CoV-2, adică după COVID-19, nu sunt semnale că scade fertilitatea, pentru că aceiaşi anticorpi anti-proteină Spike apar şi după boala naturală. Cu atât mai mult, sunt studii recent publicate care au arătat că după vaccinare nu se influenţează fertilitatea masculină, practic s-au uitat la anumiţi parametri din lichidul seminal şi sunt nemodificaţi faţă de starea anterioară, la un interval de circa două – trei săptămâni de la cea de a doua doză de vaccin’, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Preşedintele CNCAV a contrazis şi informaţiile potrivit cărora după vaccinare proteina Spike ar circula în sânge, producând efecte adverse grave în rândul persoanelor imunizate.

‘Aici lucrurile sunt cât se poate de clare şi sunt studii solide în acest sens. După vaccinarea COVID-19, majoritatea proteinei S se exprimă la locul de administrare. De aceea se numeşte proteină Spike, pentru că are, practic, un cârlig care o reţine pe membrana celulelor musculare la locul de administrare. Studiile efectuate după doza unu au arătat că există cantităţi extrem de mici de proteine S care circulă în primele două – patru zile de la vaccinare şi această proteină S dispare odată cu apariţia anticorpilor anti-SARS-CoV-2, pentru că aceasta este cea care generează apariţia anticorpilor’, a arătat el.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că, deşi proteina Spyke din vaccin este asemănătoare cu proteina virală, ca structură şi funcţie, există ‘o mică diferenţă’ care nu îi permite proteinei Spyke din vaccin să fuzioneze cu membrana celulelor ţintă. ‘Sunt studii care au arătat că, după doza doi, nu s-au identificat, prin teste ultrasensibile – care au o sensibilitate de o mie de ori mai mare decât testele antigen obişnuite – nu s-a identificat proteină Spike circulantă. Deci ideea în care, după vaccinare, proteina Spike circulă în sânge şi provoacă efecte adverse grave este falsă. Nu se întâmplă acest lucru’, a subliniat medicul.

UPDATE – Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, contrazice informaţiile potrivit cărora România nu ar raporta, la nivel european, reacţiile adverse apărute în urma imunizării.

‘Aseară a fost difuzat un material la TV, unde se prezenta faptul că România nu raportează reacţii adverse la nivel european, ceea ce, repet, este fals. În primul rând, ştim că la Agenţia Naţională a Medicamentului se pot raporta reacţii adverse de către profesioniştii din sănătate şi de către persoanele vaccinate sau de către aparţinătorii acestora. (…) Fişa este evaluată de către Departamentul de farmacovigilenţă din Agenţia Naţională a Medicamentului, se iau toate măsurile necesare pentru a avea certitudinea că avem datele exacte şi verificabile pentru a putea acea reacţie adversă să fie evaluată ştiinţific de către experţii de la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului şi, ulterior, acea fişă de raportare se transmite în sistemul de raportare EudraVigilance, în care raportează toate ţările din spaţiul economic european’, a arătat el, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că reacţiile grave trebuie raportate EudraVigilance în maxim 15 zile de la primirea fişei, iar reacţiile non-severe într-un interval de maxim 90 de zile. El a subliniat că aceste obligaţii sunt prevăzute în Legea 95 din 2006, capitolul 10, privind farmacovigilenţa, şi sunt valabile pentru toate medicamentele, nu doar pentru vaccinuri. Totodată, a atras atenţia asupra faptului că raportarea nu se face direct de către pacient sau profesionistul din sănătate, ci de către Agenţia Naţională a Medicamentului sau de către deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţă, în speţă companiile farmaceutice.

Şeful CNCAV a menţionat că la adresa www.adrreports.eu, pusă la dispoziţie de Agenţia Europeană a Medicamentului şi Comisia Europeană, se pot genera rapoarte vizavi de numărul de reacţii adverse raportate de statele membre.

‘Am verificat personal, se regăsesc rapoartele de reacţii adverse, transmise de către Agenţia Naţională a Medicamentului pentru România, pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri’, a spus el.

Preşedintele CNCAV a mai precizat că până pe 5 iulie, la nivel naţional, au fost raportate 16.629 de cazuri de reacţii adverse postvaccinale, cu o rată de raportare de 1,84 de cazuri la 1.000 de doze administrate. Mai exact, pentru vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, rata de raportare este de 1,15 cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania Moderna 2,78 de cazuri la 1.000 de doze administrate, pentru vaccinul de la compania AstraZeneca 7,2 cazuri la 1.000 de doze administrate şi pentru vaccinul de la compania Johnson & Johnson 0,7 de cazuri la 1.000 de doze administrate.

Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, în perioada 27 decembrie 2020 – 4 iulie 2021, un număr de 23.814 persoane (0,5% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doză) au avut un test pozitiv de infecţie cu SARS-CoV-2. El a atras atenţia asupra faptului că mediana timpului scurs de la administrarea primei doze până la testul pozitiv a fost de 13 zile, adică infectarea s-a produs înainte ca nivelul anticorpilor să fie suficient de ridicat pentru a asigura protecţie.

De asemenea, de la debutul campaniei de imunizare, 4.990 de persoane vaccinate cu schemă completă au fost depistate cu infecţie SARS-CoV-2 (reprezentând 0,1% din totalul persoanelor vaccinate cu doza doi).

‘Trebuie să înţelegem că eficacitatea vaccinurilor, în mod deosebit dacă facem referire la vaccinurile pe bază de ARN mesager – care sunt cele mai folosite în ţara noastră – au procente de peste 95%, ceea ce înseamnă, pe înţelesul tuturor, că vaccinurile scad de cel puţin 20 de ori probabilitatea să faci o boală simptomatică, să ajungi în spital şi să faci complicaţii grave şi, implicit, riscul de deces, care este estimat la un risc de 100 de ori mai redus comparativ cu situaţia în care omul respectiv nu ar fi fost vaccinat. Aşa încât, sigur, există 5% dintre persoanele vaccinate care nu dezvoltă un nivel suficient de protector al anticorpilor din motive care ţin de modalitatea de activare a răspunsului imun, ţin de biologia organismului fiecărui om. Aceşti anticorpi nu apar nici după boala naturală, nici după vaccinul COVID-19 şi nici după alte tipuri de vaccinuri, sunt persoane considerate anergice, care nu dezvoltă, practic, anticorpi după infecţii în general’, a spus Valeriu Gheorghiţă.

UPDATE – Rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia eligibilă peste 12 ani este de circa 28%, a declarat marţi preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

‘În momentul acesta, rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia eligibilă peste 12 ani este de circa 28%, practic de apropiem de o treime de populaţia eligibilă la nivel naţional’, a spus medicul militar.

Potrivit acestuia, rata de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă eligibilă cu vârsta mai mare de 12 ani este de 45,9% în Municipiul Bucureşti şi 42,6% în judeţul Cluj.

‘Acoperirea vaccinală la nivel naţional, în acest moment, Municipiul Bucureşti are o rată de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă eligibilă cu vârsta mai mare de 12 ani de 45,9%; judeţul Cluj – 42,6%; Sibiu – 36,18%; Braşov – 33,8%; Timiş – 33%, practic, sunt 9 judeţe care au rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 25 de judeţe care au o rată de acoperire vaccinală între 20 şi 30% şi 8 judeţe care au o rată de acoperire vaccinală sub 20%’, a afirmat preşedintele CNCAV.

El a spus că în data de 5 iulie erau 709 centre de vaccinare active, cumulând un total de 1.134 de fluxuri.

‘De asemenea, în grupa de vârstă 12 -15 ani, rata de acoperire vaccinală este de 2,4% fiind vaccinate cu cel puţin o doză 20.078 de persoane, iar grupa de vârstă 16 – 19 ani are o rată de acoperire vaccinală de 15,9% ceea ce în valoare absolută înseamnă aproximativ 130.478 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză’, a spus medicul.

UPDATE – Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că în perioada 27 decembrie 2020 – 4 iulie 2021 un număr de 23.814 persoane, ceea ce înseamnă 0,5% din totalul persoanelor vaccinate cu cel puţin o doză, au avut un test pozitiv de infecţie cu SARS-CoV-2.

‘Mediana timpului scurs de la administrarea primei doze până la testul pozitiv a fost de 13 zile, deci practic în primele 10-14 zile de la vaccinare, când nivelul anticorpilor nu este suficient de ridicat pentru a asigura o protecţie suficientă şi, de asemenea, noi ştim că o prima doză de vaccin nu asigură beneficii maximale. Tocmai de aceea este important să asigurăm schema de vaccinare completă’, a spus medicul militar, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, numărul de persoane vaccinate cu schemă completă care au fost depistate cu infecţie SARS-CoV-2 de la debutul campaniei de vaccinare până pe data de 4 iulie este de 4.990, ceea ce reprezintă 0,1% din totalul persoanelor vaccinate cu doza a doua.

‘Trebuie să înţelegem că eficacitatea vaccinurilor, în mod deosebit dacă facem referire la vaccinurile pe bază de ARN mesager, care sunt cele mai folosite în ţara noastră, au procente de peste 95%, ceea ce înseamnă, pe înţelesul tuturor, că vaccinurile scad de cel puţin 20 de ori probabilitatea să faci o boală simptomatică, să ajungi în spital şi să faci complicaţii grave şi, implicit, riscul de deces, care este estimat la un risc de 100 de ori mai redus comparativ cu situaţia în care omul respectiv nu ar fi fost vaccinat. Aşa încât, sigur, există 5% dintre persoanele vaccinate care nu dezvoltă un nivel suficient de protector al anticorpilor din motive care ţin de modalitatea de activare a răspunsului imun, ţin de biologia organismului fiecărui om’, a mai arătat preşedintele CNCAV.

UPDATE – Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 încurajează imunizarea ‘fermă’ cu acelaşi tip de ser în cazurile ambelor doze atunci când este vorba despre vaccinul de la compania Oxford AstraZeneca, excepţie fiind contraindicaţiile care sunt menţionate în rezumatul caracteristicilor produsului şi atunci când pacientul dezvoltă tromboză, a declarat marţi medicul Valeriu Gheorghiţă.

‘În urma evaluării atât a recomandărilor din partea comisiilor de specialitate epidemiologie şi sănătate publică de la nivelul Ministerului Sănătăţii, precum şi toate datele ştiinţifice pe studii (…) care au fost efectuate în Germania, Spania şi Marea Britanie, am concluzionat faptul că la acest moment CNCAV încurajează vaccinarea fermă cu acelaşi tip de vaccin în cazurile ambelor doze atunci când vorbim de schema de vaccinare cu vaccinul de la compania Oxford AstraZeneca, excepţie fiind contraindicaţiile care sunt menţionate în rezumatul caracteristicilor produsului şi atunci când pacientul dezvoltă tromboză cu trombocitopenie după primă doză de pierdere capilară, şoc anafilactic’, a afirmat preşedintele CNCAV.

Potrivit acestuia, datele ştiinţifice de la acest moment vor fi reevaluate după finalizarea studiilor clinice.

‘Considerăm că este mai prudent la acest moment să aşteptăm validarea rezultatelor finale până la a lua o decizie de a combina vaccinuri care folosesc tehnologie diferită şi evident că această decizie este fundamentată şi a luat în calcul atât precizările Agenţiei Europene a Medicamentului, care spune foarte clar că în acest moment nu se află în măsură să facă o recomandare fermă în acest sens. De asemenea, studiile clinice efectuate pe scheme de vaccinare heterologe nu depăşesc depăşesc mai mult de 1.000 de pacienţi. Din ceea ce ştim în momentul acesta, este că reactogenitatea la cea de-a doua doză cu un vaccin pe bază de ARN mesager este mai crescută comparativ cu schema de vaccinare care foloseşte acelaşi tip de vaccin’, a mai arătat Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, CNCAV consideră că riscurile administrării aceleiaşi doze de vaccin din acelaşi tip la rapel sunt mult mai mici comparativ cu potenţialele riscuri dacă se combină vaccinuri cu tehnologii diferite.

‘Deci practic aici nu se anticipează o reducere a capacităţii, deşi nu avem date clare de eficacitate, avem date de imunogenitate. Ca atare, în acest moment, deşi imunogenitatea este pozitivă, practic pacienţii care au primit o a doua doză cu vaccin pe bază de ARN mesager au avut chiar un nivel mai ridicat al anticorpilor neutralizanţi comparativ cu persoanele care au primit o a doua doză cu acelaşi tip de vaccin, însă nu putem defini în totalitate profilul de siguranţă şi frecvenţa reacţiilor adverse atunci când vorbim de reacţii adverse mai rare de 1 la 1.000 de persoane. Ca atare, nu se pune problema foarte clar de eficacitate, ci mai degrabă ceea ce a făcut să menţinem schema de vaccinare cu două doze din acelaşi tip de vaccin este siguranţa. Considerăm că este important să vedem toate datele de siguranţă pe o frecvenţă mai mică decât 1 la 1.000, moment în care vom reevalua toate aceste date şi vom fi în măsură să spunem dacă este sau nu recomandat să facem această schem
ă de vaccinare heterologă. (…) Considerăm că riscurile administrării aceleiaşi doze de vaccin din acelaşi tip de vaccin la rapel sunt mult mai mici comparativ cu potenţialele riscuri pe care nu le ştim dacă combinăm vaccinuri cu tehnologii diferite. Ştim că datele de imunogenitate, adică apariţia anticorpilor neutralizanţi, este non inferioară faţă de schema care foloseşte vaccinuri cu aceeaşi tehnologie’, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

El a concluzionat că va rămâne aceeaşi schemă de vaccinare, folosind două doze de vaccin de la compania Oxford Astra Zeneca.

‘Ca atare, rămâne aceeaşi schemă de vaccinare, folosind două doze de vaccin de la compania Oxford AstraZeneca, pentru că trebuie să ne uităm de la riscul de la primă doză la riscul de la a doua doză. Riscul unui eveniment de tip trombotic cu trombocitopenie după cea de-a doua doză este de sub un caz la un milion de doze administrate’, a mai arătat preşedintele CNCAV.

UPDATE Preşedintele CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că, până în prezent, sunt 2.548 de medici de familie care înregistrează activităţi de vaccinare anti-COVID, dintre aceştia 1.285 în mediul rural.

‘Până la acest moment sunt 2.548 de medici de familie care înregistrează activităţi de vaccinare. 1.285 dintre aceştia sunt din mediul rural şi au fost vaccinate până astăzi peste 207.000 de persoane (la medicii de familie – n.r.), 54,8% fiind din mediul rural’, a spus preşedintele Comitetului naţional privind vaccinarea anti-COVID, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, cele mai multe persoane vaccinate în cabinetele de medicină de familie sunt în judeţul Timiş – peste 13.000, Bucureşti – 10.665 de persoane, judeţul Mureş – 9.899 de persoane, Prahova – 9.574 de persoane şi Argeş – 9.539 de persoane.

Valeriu Gheorghiţă a spus că au fost vaccinaţi în România împotriva noului coronavirus 30.108 cetăţeni străini, dintre care 18.493 şi cu doza a doua.

Conform preşedintelui CNCAV, sunt 152 de spitale publice care înregistrează activităţi de vaccinare pentru pacienţii proprii, pentru pacienţii cu afecţiuni cronice eligibili.

Astfel, au fost vaccinaţi până la acest moment 3.974 de pacienţi din 37 de judeţe unde sunt localizate acele spitale publice.

‘De asemenea, 23 de spitale private au vaccinat 570 de pacienţi în 11 judeţe unde sunt localizate aceste unităţi sanitare. În această săptămână demarează activitatea de vaccinare în alte opt spitale publice din două judeţe’, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, transmite că 117 centre de vaccinare fixe şi-au sistat temporar activitatea, iar în cazul a 371 de centre programul de lucru a fost redus.

‘În săptămâna precedentă am reevaluat eficienţa centrelor de vaccinare fixe. Circa 80% din centrele de vaccinare fixe vaccinează mai puţin de 25% din capacitatea de vaccinare alocată fiecărui flux în parte. Motiv pentru care, la acest moment, 117 centre de vaccinare fixe şi-au sistat temporar activitatea. Avem 371 de centre pentru care a fost redus programul de lucru şi de asemenea a fost redus numărul de fluxuri în centrele de vaccinare care au rămas active. În perioada următoare vor fi de asemenea continuate aceste măsuri de eficientizare, de a menţine un echilibru corect între costuri’, a arătat el, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatului Victoria.

Valeriu Gheorghiţă a subliniat că eficientizarea costurilor nu vizează personalul, care îşi va continua activitatea în centrele din mediul rural, ci costuri legate de chirii, servicii de curăţenie sau dezinfecţie. El a arătat că o astfel de măsură va permite accelerarea campaniei de vaccinare în rural.

‘În perioada următoare probabil că vom avea mult mai multe centre care vor avea activitatea sistată temporar, încât să existe o uniformizare a acoperirii geografice la nivelul fiecărui judeţ, pentru a asigura un acces cât mai bun al persoanelor la vaccinare’, a spus Valeriu Gheorghiţă.

Pe de altă parte, el a arătat că este posibilă o revenire foarte rapidă la structura iniţială a centrelor de vaccinare fixe, în momentul în care cererea va creşte.

‘Noi anticipăm că în următoarea perioadă vom avea o adresabilitate în creştere în ceea ce priveşte vaccinarea Covid-19, ca urmarea a potenţialului variantei Delta de a deveni dominantă în rândul populaţiei, la nivel global. De asemenea, aşa cum sunt datele estimate şi preconizate la acest moment, foarte probabil că şi în ţara noastră vom avea o creştere a numărului de cazuri cauzate de tulpina Delta’, a spus el.

Referindu-se la campania ‘Oraşul vaccinează satul’, Valeriu Gheorghiţă a precizat că până la acest moment au fost iniţiate acţiuni de vaccinare cu ajutorul echipelor şi centrelor mobile în 1.792 de localităţi din mediul rural (reprezentând 62,6% dintr-un total 2.862 de comune). Cu ajutorul celor 871 de echipe mobile au fost vaccinate peste 91.225 de persoane. (Agerpres/FOTO captură video)