Valeriu Gheorghiţă, îngrijorat de creşterea ratei bazale de reproducere a cazurilor de COVID-19
Publicat de Andreea Drilea, 1 iulie 2021, 14:26
Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, s-a declarat îngrijorat joi de creşterea la 0,94 a ratei bazale de reproducere a cazurilor de COVID-19, arătând că în momentul în care acest indicator atinge o valoare mai mare de 1 se înregistrează o creştere a numărului de cazuri.
Într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, el a arătat că în momentul de faţă situaţia epidemiologică este una ‘foarte bună’ şi că este important să fie menţinută această situaţie favorabilă.
‘În momentul de faţă factorul R 0, rata bazală de reproducere a cazurilor este de circa 0,94, în condiţiile în care acum câteva săptămâni era circa 0,7. În momentul în care rata bazală de reproducere a cazurilor este 1, înseamnă că de la o săptămână la alta numărul mediu de cazuri este la fel. Atunci când acest număr creşte peste 1 înseamnă că vom avea creşterea numărului de cazuri. Mă îngrijorează faptul că avem o creştere a acestui indicator de la 0,7 la aproape 1, pentru că în această perioadă interacţiunea dintre persoane creşte. Sunt măsuri de relaxare care au fost implementate, chiar de astăzi intră în vigoare o serie de alte măsuri de relaxare, şi evident pe acest fond, în condiţiile în care avem, iată, în România cel puţin 44 de cazuri identificate cu tulpina Delta, în condiţiile în care există o interacţiune fizică între persoane şi în condiţiile în care sunt localităţi cu rată foarte mică de acoperire vaccinală, riscul de a înregistra o creştere a numărului de cazuri în perioada următoare este important’, a precizat preşedintele CNCAV.
În acest sens, el a pledat pentru vaccinare, arătând că aceasta previne o creştere importantă a numărului de cazuri, dar şi riscul internării şi al ajungerii la terapie intensivă.
Conform preşedintelui CNCAV, în prezent nu se poate vorbi despre o transmitere comunitară a tulpinii Delta. Pe de altă parte, el a invocat estimări potrivit cărora, la sfârşitul lunii august, un procent de peste 90% din cazurile din Europa vor fi generate de tulpina Delta, în condiţiile în care aceasta are o capacitate ‘extrem de crescută’ de a se transmite de la o persoană la alta şi scapă de sub acţiunea răspunsului imun la persoanele care au trecut prin infecţia cu alte variante virale. Totodată, această variantă se asociază ‘cu o reducere a activităţii neutralizante a anticorpilor’ atunci când vaccinarea s-a realizat cu o singură doză.
‘În România, la acest moment, cu o rată de incidenţă cumulată a cazurilor de sub 0,07 la mie, nu putem vorbi de transmitere comunitară accelerată în niciun caz, ci vorbim mai degrabă de transmitere izolată a infecţiei cu SARS-CoV-2, însă această situaţie se poate schimba. Este sezonul cald, este sezonul şi perioada în care, în mod natural, există o scădere a numărului de cazuri şi o reducere a circulaţiei virusului şi a transmiterii, însă – cel puţin acestea sunt datele pe care le estimează Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centrul European de Control al Bolilor – în perioada lunilor următoare, în mod deosebit în august şi, evident, septembrie, numărul cazurilor de COVID-19 generate de tulpina Delta va fi mai mare. (…) Dacă am face un profil de risc al persoanelor, cel mai mare risc de îmbolnăvire îl au persoanele nevaccinate, ulterior persoanele care au făcut o singură doză de vaccin şi cel mai mic risc de îmbolnăvire îl au persoanele care sunt vaccinate cu schema completă’, a spus el.
În ce priveşte gravitatea acestei variante, Valeriu Gheorghiţă a comparat situaţia Marii Britanii cu a Africii de Sud, arătând că în cazul celei de-a doua există o corelaţie directă între creşterea numărului de cazuri şi creşterea internărilor şi a deceselor.
‘În Marea Britanie, unde rata de acoperire vaccinală este crescută şi, sigur, sunt în mod deosebit tinerii cei care încă nu sunt vaccinaţi într-un procent mare, numărul cazurilor, deşi este crescut, nu se asociază cu internări într-un procent mare şi cu rată crescută de deces. Însă, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Africa de Sud, unde rata de acoperire vaccinală este sub 5%, există o corelaţie directă între creşterea numărului de cazuri şi creşterea internărilor şi creşterea deceselor. Având o cantitate de virus mult mai mare în organism, ca urmare a capacităţii lui de a se multiplica mult mai uşor, evident că acest lucru putem, din punct de vedere medical, să îl asociem şi cu o activare mai importantă a răspunsului imun şi un risc mai mare de acea reacţie hiperinflamatorie, care se întâmplă în ziua 10 de evoluţie a bolii. Deci da, este posibil să vorbim şi de o evoluţie mai frecventă către forme grave, către forme severe’, a spus Gheorghiţă.
Preşedintele CNCAV a mai arătat că la nivel european, în ultima săptămână, s-a înregistrat o dublare a cazurilor generate de tulpina Delta (circa 5,8%). El a adăugat că în România cel puţin 60% din populaţie nu are imunitate la COVID-19.
‘Diferenţa majoră la acest moment (faţă de vara anului trecut – n.r.) este că, totuşi, avem peste 4,7 milioane de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, majoritatea cu schema completă de vaccinare. Or, asta schimbă mult datele problemei, însă sunt în continuare, aşa cum ştim foarte bine, cel puţin 60% din populaţia României care nu au niciun fel de imunitate, nici prin boală şi nici prin vaccinare, deci vulnerabilitate există şi, din păcate, acest lucru ne situează într-o zonă de risc de creştere importantă a numărului de cazuri. Cred că, dacă înţelegem cu toţii importanţa vaccinării, înţelegem importanţa folosirii măştii ca măsură universală de prevenire a răspândirii bolii, putem să asigurăm o stabilitate epidemiologică pentru perioada următoare’, a conchis preşedintele CNCAV. AGERPRES