Călător prin Tulcea

Publicat de nicolaetomescu, 17 septembrie 2019, 10:19

Forma de relief mai scundă decât dealul ar fi principala trăsătură pe care o au, în comun, Iașul[1] și Tulcea[2]…

Străbătând, la pas, străzi înguste, pietruite, în pantă, unele cu scurtături, am început să realizez, cu adevărat, că terenul nu este întins ca-n palmă…

22 de lăcașuri de cult[3], 14 etnii[4] înfrânte parcă de viață, într-un oraș-port care mi s-a părut că abia respiră de sub apa marelui fluviu; Tulcea – destul de cenușie, de depresivă, de tăcută (uneori, îmi plac așezările molcome, dar aici m-am confruntat cu liniștea neputinței), ascunsă în haine de import (second hand) – are legături cu Europa doar în plan virtual (și în minciunile politrucilor)…

Am înțeles, totuși, că Tulcea a primit finanțare pentru modernizarea portului (ceea ce presupune că faleza găurită va căpăta altă înfățișare); podul Tulcea-Brăila a prins de veste că dispune de lansare și poate privi către execuție; cetățile Enisala și Halmyris s-au bucurat la auzul unor propuneri de finanțare (astfel încât să fie conservate să să fie efectuate lucrări de protecție)…

În partea estică a orașului Tulcea, Aegyssus așteaptă aceeași atenție…

În secolul al XVII-lea, istoricul turc Evlia Celebi și Matteo Gondola scriau, în lucrările lor, despre o construcție înconjurată de ziduri, de dimensiuni mici, cu 7 turnuri, pe malul stâncos al Dunării; prin intermediul cetății era controlat traficul fluvial spre și dinspre Marea Neagră; de fapt, materialele ceramice de origine getică și grecească (depozit de amfore), descoperite în situl arheologic, plasează construirea cetății pe la sfârșitul secolului al IV-lea î. Hristos – începutul secolului al III-lea înainte de Cristos; o necropolă bi-rituală, situată la 1,5 km sud-est de perimetrul fortificat (în prezent, pe strada „Nalbelor”) datează din perioada secolelor II-I după Cristos; luptele din anii 12-13 după Cristos au determinat cucerirea cetății; romanii au reconstruit-o potrivit tehnicii și arhitecturii lor, au reorganizat-o din punct de vedere urban, păstrând statutul de fortareață militară (drept dovadă, zidurile de incintă și turnurile de apărare ale acropolei orașului); în secolul al XI-lea, a fost distrusă aproape în întregime, reconstrucția producându-se la poalele colnicului „Hora” (astăzi, Dealul Monumentului)…

Filmul de peste 12 minute, avându-mă drept realizator, strecoară – printre cetăți care străjuiesc Dunărea, foști munți metamorfozați (în dealurile actuale ale Dobrogei), Munții Măcinului ș.a. – ideea potrivit căreia în județul Tulcea întâlnim aproximativ 50% dintre speciile de plante și de animale[5] aflate pe cuprinsul României…

© Nicolae Tomescu

[1] „Tradiția locală” pretinde că Iașul a fost construit pe șapte coline (dealuri): Dealul „Breazu”, Dealul „Bucium”, Dealul „Cetățuia”, Dealul „Copou”, Dealul „Galata”, Dealul „Repedea”, Dealul „Șorogari”… Multe alte orașe ale lumii au tradiții din care se poate desprinde analogia (desigur, întâietatea nu o are Iașul); despre Roma și Constantinopol, spre exemplu, se spune că au fost construite tot pe șapte coline…

[2] Și Tulcea ar fi situată pe 7 (șapte) coline… „Dealurile” Tulcei (cea mai întinsă şi cea mai joasă regiune a Dobrogei de Nord) au o altitudine medie de… 64 de metri (înălţimile de sub 100 de m ocupă aproximativ 88% din suprafaţa acestora, celor de 200-270 de m revenindu-le 0,04%); către nord, intră în contact direct cu Lunca şi Delta Dunării (printr-o denivelare tectono-erozivă de 200-50 de m, care urmăreşte falia Sfântu Gheorghe-Tulcea-Galaţi)…

[3] 15 biserici ortodoxe (4 de rit vechi), o sinagogă, o moschee, o biserică romano-catolică, una baptistă, una adventistă, două case de rugăciune…

[4] Români, ruși lipoveni, turci, tătari, ucraineni, italieni, armeni, evrei, greci, aromâni, germani, maghiari /majoritatea bulgarilor a părăsit orașul în anul 1941… Citisem că Tulcea cosmopolită fremăta ca un fel de „Babilon”; atunci când îți propuneai să cumperi ceva, trebuia să alegi între cele peste 100 de prăvălii (evreiești, grecești, turcești, armenești, ale „machedonilor” sau nemților)…

[5] Nu insist asupra speciilor de plante (inclusiv a celor protejate prin lege), asupra speciilor de păsări (inclusiv protejate internațional), speciilor de mamifere, de insecte, varietății de reptile și amfibieni, ci asupra celui mai mare și mai modern acvariu din România: