(INTERVIU) ”Democrația în acțiune”, una din dimensiunile campaniei de informare a Parlamentului European pentru alegerile din 2024. Stephen Clark, director în cadrul direcţiei generale pentru comunicare a Parlamentului European
Publicat de hdaraban, 30 aprilie 2023, 09:48 / actualizat: 30 aprilie 2023, 13:59
În această săptămână, la Iași, la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, a avut loc o dezbatere despre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană şi democrația parlamentară europeană înainte de alegerile din 2024. Întâlnirea a prilejuit un dialog între tineri, reprezentanți ai Parlamentului European și creatori de conținut.
Unul dintre invitați a fost Stephen Clark, director în cadrul direcţiei generale pentru comunicare a Parlamentului European.
Într-un interviu acordat lui Horia Daraban, el a vorbit despre temele campaniei de informare cu privire la alegerile din 2024. Acestea, potrivit, interlocutorului, sunt legate de schimbările climatice și de ceea ce își propune și face Uniunea Eruopeană la acest capitol.
În context, Stephen Clark a vorbit și despre efectele negative și măsurile luate în urma scandalurilor de corupție din Parlamentul European. Una dintre aceste măsuri îi vizează pe membrii demisionari ai Parlamentului European, care, timp de șase luni, nu vor mai putea acționa ca lobiști sau să colaboreze cu Parlamentul ca parte externă.
Referitor la alegerile europarlamentare din România și faptul că, în 2024, vor mai avea loc alte trei scrutine de anvergură națională, Stephen Clark a spus că e important că votul pentru Parlamentul European va deschide seria alegerilor. Mai mult, el a precizat că, astfel, există posibilitatea ca temele europene să fie în prim planul atenției publicului.
[divider scroll_text=””]
Horia Daraban: Domnule Stephen Clark, la fiecare scrutin electoral pentru Parlamentul European, direcția generală pentru comunicare lansează o campanie de informare a publicului larg, aceasta având mai multe obiective. Care sunt ele pentru alegerile din 2024? Poate o prezență mai bună la secțiile de votare?
Stephen Clark: Ei bine, asta este întotdeauna foarte plăcut să vezi. Desigur, pentru noi, principalul interes este să ne asigurăm că nivelul de participare la alegeri este cât mai ridicat posibil. O parte din acest lucru este, bineînțeles, nivelul de participare la vot. Dar nu este singurul aspect, ci și interesul manifestat, acoperire mediatică, numărul de discuții despre alegeri și sentimentul că acestea sunt relevante pentru viața oamenilor. Iar ceea ce facem noi cu campania noastră este să încercăm să stârnim interesul. Facem acest lucru în mod indirect.
Desigur, încercăm să stârnim interesul în mass-media. Și încercăm să o facem în mod direct, de asemenea, prin contactele noastre cu grupurile părților interesate, cu cetățenii în general. Avem, de asemenea, obiectivul simplu de a face oamenii să conștientizeze faptul că alegerile au loc, deci existe dată și tot felul de lucruri de acest gen. Da, asta e tot, aș spune că vrem doar să facem ca oamenii să fie interesați și să participe.
Horia Daraban: Să spunem ascultătorilor, în 2019, titlul campaniei a fost ”De data aceasta votez”, iar, în 2014, a fost ”De data aceasta este diferit”. În ceea ce privește următoarele alegeri, care sunt elementele cheie ale campaniei?
Stephen Clark: Ei bine, probabil că acum este prea devreme. Să spunem că nu avem echivalentul acelui slogan în momentul de față, iar acest lucru este intenționat, deoarece credem că trebuie să ținem cont de contextul de la momentul alegerilor. Cu toate acestea, știm că în acest moment vorbim despre ceea ce oferă Uniunea Europeană, de aceea o numim faza de livrare a campaniei.
Așadar, în acest moment nu ieșim și nu vorbim în public în termen de campanie, dar dorim cu adevărat să subliniem pe parcursul acestui an ce se întâmplă de fapt în Europa și ce fac Parlamentul European și Uniunea Europeană în ansamblu pentru a schimba viețile oamenilor. În această perioadă folosim o formulă, care este ”Democrația în acțiune”. Așadar, aceasta este o formulă pe care o veți vedea destul de des din partea noastră, pentru că despre asta este vorba. Credem că acest sistem democratic produce acțiune și că foarte multă legislație este de fapt adoptată în Parlamentul European.
Horia Daraban: Există subiecte specifice pe care să se axeze campania de informare?
Stephen Clark: Ei bine, am analizat lucrurile care îi interesează pe oameni și credem că, de exemplu, există o mulțime de legislație în curs de adoptare în ceea ce privește chestiunile legate de schimbările climatice, așa-numita agendă ”Pregătiți pentru 55”, care reprezintă o serie întreagă de lucruri ce pot fi legate de neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, de poluare, de mediu, o mulțime de lucruri și de acest gen care fac parte din ea.
Evident, există, de asemenea, o parte a pachetului de măsuri privind creșterea economică, precum și multe aspecte legate de agenda digitală, astfel încât tehnologia să facă parte din viața noastră și să ne îmbunătățim demersurile în ceea ce privește aspectele digitale, inclusiv în ceea ce privește inteligența artificială. Migrația este încă un subiect foarte important în Europa în acest moment și este un subiect care trasează linii de demarcație politică în Europa, inclusiv în Parlamentul European. Așadar, acum există o mulțime de subiecte importante și considerăm că nu alegem noi înșine subiectele, ci ele reies din prim-planul dezbaterilor politice, atât în Parlament, cât și în întreaga Europă.
Horia Daraban: În ceea ce privește aceste subiecte, aceste teme, pentru a implica tot mai mult cetățeni în democratizarea instituțiilor europene, în 2014, a fost introdus procesul candidatului principal (Spitzenkandidat ). A funcționat atunci, dar nu și în 2019. Deci este un pas înapoi. Pot să adaug că acesteia i se alătură scandalurile de corupție în care au fost implicați membri ai Parlamentului European, anul trecut. Există o strategie de comunicare în abordarea acestui tip de subiect?
Stephen Clark: Bineînțeles că trebuie să ne confruntăm cu realitățile vieții lumii politice, iar așa-numitul proces al candidatului principal a fost ceva ce lumea politică a considerat a fi o idee foarte bună. În 2014 au mers pe această idee, care nu este ferm încorporată în tratatele europene, dar există motive întemeiate pentru a introduce acest proces. După cum spuneați în 2014, în urma demersului, Jean Claude Junker a devenit la acea vreme președinte al Comisiei.
În 2019, acest lucru nu s-a întâmplat, existând o mulțime de motive politice pentru acest lucru. A fost un mare minus în ceea ce privește cel puțin rezultatul pe care Parlamentul dorea să îl vadă pentru alegeri. Dar realitatea politică este ceea ce este și nu s-a întâmplat așa. Acest lucru nu a făcut ca Parlamentul să se răzgândească. Acesta continuă să creadă că procesul este unul util, că ajută oamenii să înțeleagă mai bine alegerile, că leagă mai strâns rezultatul alegerilor de formarea finală a executivului Uniunii Europene și de aceea este în continuare o idee foarte bună. Într-adevăr, este un lucru care, de asemenea, a fost discutat la Conferința privind viitorul Europei, în ideea să se regăsească mai bine încorporat în lege.
Vreau să spun că suntem un serviciu de comunicare, încercăm și ne ocupăm de realitățile pe care le găsim. Am vrut în ambele campanii să vorbim despre candidatul principal și să nu fim prea negativi. A fost totuși o modalitate de așezare a campaniei pentru a organiza dezbateri și pentru a pune în fața publicului diferite puncte de vedere politice, ceea ce a fost util și cred că i-a ajutat pe oameni să înțeleagă care a fost miza acestor alegeri.
Acum, ca să trecem la scandalul pe care l-ați menționat. Este clar că este ceva foarte dăunător atunci când se întâmplă așa ceva. Este foarte dăunător pentru instituție. Cred că oricine a lucrat pentru Parlament s-a simțit foarte dezamăgit atunci când a apărut vestea. Cred, de asemenea, că atunci când s-a întâmplat, am văzut o reacție extrem de puternică din partea președintelui Parlamentului și, într-adevăr, din partea Parlamentului în ansamblul său, pentru a încerca să abordeze întrebările pe care scandalul le-a ridicat. Nu știm cât de departe se va ajunge. Nu pare să se răspândească pe scară largă în acest moment, din câte putem spune. Desigur, nu suntem partea anchetei, iar lacunele din normele pe care scandalul le-a dezvăluit sunt rezolvate.
Și, de exemplu, Parlamentul a luat săptămâna trecută decizii importante cu privire la o perioadă de reflecție pentru membrii demisionari ai Parlamentului European, care au acum o perioadă de șase luni în care nu vor mai putea acționa ca lobiști sau să colaboreze cu Parlamentul ca parte externă. De asemenea, sunt chestiuni precum accesul la clădiri pentru foștii membri, fostul personal și organizații terțe de acest fel. Deci, vreau să spun că situația a provocat o reacție care cred că este un lucru foarte pozitiv. Trebuie să depășim în continuare daunele provocate de acest lucru. O modalitate de a face aceasta este și să vorbim despre rezultate. Acesta este un parlament care produce rezultate și ne vom petrece cea mai mare parte a acestui an vorbind despre acest lucru. Așa cum am spus, despre democrația în acțiune.
Horia Daraban: Care considerați că sunt principalele provocări în transmiterea mesajelor campaniei către cetățeni? Diversitatea publicului, faptul că există mai multe canale de comunicare, știrile false?
Stephen Clark: În primul rând, comunicarea în cadrul unei singure campanii în Europa este complicată, deoarece, desigur, nu este vorba de un singur public, dacă pot să mă exprim astfel. Există culturi foarte diferite în Europa și, evident, există limbi diferite. De aceea, atunci când comunicăm, încercăm să descentralizăm multe dintre activitățile care fac parte din campanie. Astfel, de exemplu, deși vom avea un mesaj general în cadrul campaniei care acum se referă la ce oferă Uniunea și care va fi despre democrație, mai târziu facem acest lucru într-o limbă și cu o sensibilitate diferite de la un loc la altul. Și, desigur, comunicarea în România nu este la fel ca în Portugalia sau Suedia și, prin urmare, ne place să lăsăm o mare libertate de manevră pentru ca oamenii noștri locali să folosească materialele, să folosească mesajele într-un mod diferit. Apoi, mai sunt și canalele pe care le-ați menționat. Știu că, în România, Facebook este încă un factor foarte important în lumea comunicării. În alte țări, acest lucru este mai puțin important și există alte rețele care sunt mai importante, la care ne adaptăm și noi.
Dezinformarea este o problemă uriașă. Toate cele care sunt legate de ea reprezintă o provocare nu doar pentru noi ca și comunicatori, ci și pentru întregul nostru sistem democratic. Sentimentul nostru este că trebuie să acționăm în diferite moduri. În primul rând, trebuie să fim noi înșine puternici în calitate de comunicatori, astfel încât atunci când avem informații bune, informații fiabile, trebuie să fim buni în a le transmite. Iar acest lucru face parte din provocarea noastră profesională. Trebuie, de asemenea, să încercăm să contracarăm ceea ce am putea considera a fi narațiuni false sau narațiuni dăunătoare sau chiar rău intenționate pe care le întâlnim, din păcate, destul de frecvent.
Dar cred că trebuie să ne bazăm și pe o capacitate tot mai mare a publicului în general de a înțelege mass-media, modul în care funcționează, modul în care sunt transmise informațiile și de a fi capabil să depisteze astfel de tentative. Știu că acest lucru este dificil, dar sunt încurajați să văd că mulți tineri se simt capabili să distingă mai bine acum decât, poate acum câțiva ani în urmă, între replicile care sunt spuse de cineva pentru a-i face să se comporte într-un mod pe care acea terță parte l-ar dori și informațiile reale pe care se pot baza. Știu că trebuie să se uite la surse, trebuie să se uite mult mai des de unde vin lucrurile și cred că ne-am obișnuit să facem acest lucru.
Acum suntem departe de o lume ideală când vine vorba de acest gest și există întotdeauna inventivitate a oamenilor de a produce dezinformare. Așa că este de datoria noastră să încercăm să fim la fel de inventivi.
Horia Daraban: Vedeți vreo schimbare în percepția publică despre alegerile europene între 2019 și următoarele alegeri, în 2024?
Stephen Clark: Nu am ajuns încă acolo, așa că nu știu să vă spun. Dar dacă aș putea să mă întorc înapoi și să mă uit la alegerile trecute, aș spune că, între 2014 și 2019, am văzut o schimbare foarte semnificativă, o creștere foarte semnificativă a prezenței la vot, în special în rândul tinerilor. Creșterea a fost mult mai mare în rândul lor. Am depășit acel prag important de 50% în Europa în ansamblu, ceea ce reprezentant un progres, dar, evident, se pot face și mai multe progrese în viitor. Cred că lumea se schimbă într-un mod care îi ajută pe oameni să înțeleagă că trebuie să privească cel puțin o parte din viața lor politică la nivelul Europei și asta datorită a ceea ce se întâmplă.
Dacă ne întoarcem în urmă cu 15 ani, vom observa că am trecut din criză în criză. Am asistat la o criză economică și financiară în 2008, care a avut un impact enorm asupra vieții oamenilor. Am văzut cum problema migrației a ajuns în prim-plan și a devenit un adevărat câmp de luptă politică în Europa. Am asistat la Brexit, la întreaga dezbatere despre Brexit, care a avut loc în același timp cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii, iar aici încă există semne de întrebare cu privire la sistemul nostru politic și la direcția în care ne îndreptăm cu toții. Apoi, desigur, am avut o pandemie și războiul din Ucraina, invazia rusă în Ucraina.
Așadar, toate aceste lucruri și cred că, indiferent ce credeți despre cum au fost gestionate și ce s-a întâmplat în toate aceste cazuri, sunt lucruri care pot fi abordate doar la nivel internațional. La nivel european avem aceste instrumente pentru a le aborda, iar oamenii când urmăresc știrile văd din ce în ce mai mult personalități europene care sunt abordate cu privire la aceste chestiuni.
Într-un fel, dimensiunea europeană se apropie tot mai mult de oameni, fie că le place sau nu; fie că o critică, fie că sunt de părere că Europa face o treabă grozavă, aceștia înțeleg că îi implică, îi privește.
Cred că următoarele alegeri vor fi afectate de acest lucru. Vor fi afectate de invazia rusă în Ucraina, care este să recunoaște un atac asupra unui mod de viață, asupra unei viziuni democratice europene asupra lumii. Din nou, pot exista domenii în care oamenii nu sunt de acord unii cu alții cu privire la modul în care am reacționat la acest război. Dar cred că, în ansamblu, reacția europeană a fost foarte solidă, foarte unită și acest lucru este ceva care din nou aduce în față această idee de democrație și valorile noastre și modul în care vrem să trăim și de ce vrem să trăim.
În acest fel, acum oamenii înțeleg Uniunea Europeană ca proiect de pace. Este brusc relevantă din nou și deși poate există un fel de impas în Ucraina în acest moment, ne gândim la începutul conflictului, când eram foarte îngrijorați în întreaga Europă și cred că pe bună dreptate, cu privire la locul unde ne va duce. Acest lucru ne-ar putea duce în continuare în tot felul de direcții în care nu vrem să ajungem.
Horia Daraban: Vă propun să trecem la România. Anul viitor vor avea loc încă trei scrutine electorale. Ce particularități va avea campania de informare? Există o evaluare a celor mai importante teme de dialog?
Stephen Clark: Ei bine, peste tot sunt subiecte pe ordinea de zi la nivel național, așa că trebuie să reacționăm la asta și să arătăm că înțelegem. Deci, în special țările din această parte a Europei, evident, Ucraina și tot ceea ce a decurs din războiul din Ucraina este deosebit de aproape de casă și cred că trebuie să recunoaștem acest lucru și trebuie să discutăm aceste probleme.
România are propriile sale probleme și propriile avantaje, factorii culturali care o definesc. Toate acestea le luăm în considerare și asta este ceva ce facem peste tot unde ne aflăm. Deși avem un mesaj general despre Europa și despre valorile pe care le împărtășim cu toții, cred că trebuie să înțelegem că modul în care vorbim despre acestea e diferit de la un loc la altul.
România a fost un loc în care am văzut multă pozitivitate în legătură cu Europa pentru o perioadă lungă de timp și înțeleg că acum ne aflăm într-o fază în care se pun mai multe întrebări. Cred că și asta este o parte sănătoasă a democrației, faptul că oamenii se uită la sistemul în care trăiesc și vor răspunsuri despre cum funcționează și este de datoria noastră să fim cinstiți în a ne ridica și de a spune că înțelegem că acestea sunt probleme și suntem dispuși să vorbim despre ele. Nu ne vom retrage și nu ne vom preface că totul este în regulă.
Suntem pregătiți să vorbim despre aceste lucruri pentru că apoi le vom cere oamenilor să voteze pentru ceea ce doresc să se întâmple. Și cred că o dezbatere politică și o dezbatere publică despre aceste lucruri sunt foarte importante.
Ați menționat un alt factor care este într-un fel un factor extern pentru noi, și anume alte alegeri care vor avea loc. Aceasta este o dimensiune care poate afecta nivelul de interes.
Horia Daraban: Adică, să ajute sau, de fapt…?
Stephen Clark: Este un paradox, pentru că uneori, în unele țări, de exemplu, pot avea loc alegeri diferite în aceeași zi. Astfel, avem alegeri pentru președinție în aceeași zi cu alegerile europene. Veți vedea o prezență foarte mare la vot, pentru că toată lumea va vota pentru scrutinul prezidențial în timp ce e acolo. Vor vota și pentru celelalte alegeri. Dar în același timp, s-ar putea să constatați că dezbaterile importante despre Europa sunt așezate într-un mediu mai domestic. Ceea ce am dori să vedem, și acest lucru este încă dificil și este dificil peste tot în Europa, este ca alegerile să se desfășoare pe teme europene și să nu devină adiacente pentru dezbaterile naționale pe alte teme. Acum este foarte greu și nici măcar nu este corect să încercăm să separăm complet lucrurile. Dar asta se poate întâmpla atunci când avem o mulțime de alegeri diferite în același an.
Așadar, cred că vom fi primii, ca să spun așa, anul viitor, pentru că alegerile europene sunt primele din această serie de alegeri care, poate într-un fel, ar putea fi o oportunitate interesantă pentru noi de a deschide calea, de a deschide dezbaterea politică, de a face ca oamenii să se gândească la chestiuni politice. Și poate că acest lucru va fi ceva ce vor dori să facă și politicienii din perspectiva lor. Și până la urmă, când vine vorba de alegeri, important este ceea ce politicienii propun, ceea ce oferă electoratului lor. Ei sunt cei care concurează în cele din urmă în alegeri pentru a le câștiga sau a le pierde. Interesul nostru ca instituție este de a-i face pe oameni să fie interesați de acest proces, să dorească să participe la el. Dar nu le spunem oamenilor ce drum să urmeze. Desigur, acesta nu este deloc rolul nostru.
Horia Daraban: Din discuțiile pe care le aveți cu cetățenii din diverse state membre, reiese necesitatea unei reforme a sistemului electoral pentru alegerile europarlamentare, aceeași dată, de exemplu, aceleași reglementări pentru dreptul de vot în toate statele membre?
Stephen Clark: Bine, nu vreau să fiu ridicol și să sugerez că acesta este primul lucru la care se gândesc în Europa toți cei care discută pe acest subiect, legea electorală. Este un interes minoritar, dar ceea ce am văzut, de exemplu, în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei este că atunci când îi așezi pe oameni la masă și îi întrebi despre asta, cum credeți că ar trebui să funcționeze acest proces, obțin un răspuns foarte clar, iar oamenii și-ar dori ca alegerile să aibă loc în același timp peste tot. Iar la Conferința privind viitorul Europei s-a propus ca ziua de 9 mai, Ziua Europei să fie acea zi.
Există numeroase obstacole tehnice și politice care împiedică acest lucru la nivelul instituțiilor naționale din Europa, așa că acest lucru nu se întâmplă în prezent. Dar cine știe? Poate că vom avansa treptat în această direcție, deoarece oamenii înțeleg locul Europei în viața lor. Acesta este un lucru care se va dezvolta în timp și poate că va aduce în mod natural la un fel de coordonare, un fel de armonizare mai bună a alegerilor. Știți, eu vin dintr-o țară în care alegerile au loc întotdeauna joia. Nu mă întrebați de ce. Nu sunt sigur că știe cineva. În alte locuri sunt întotdeauna duminica. În România, spre exemplu. Știți, lucruri de genul acesta, obiceiurile sunt foarte greu de schimbat. Este acesta cel mai important lucru? Poate că nu.
Există, de asemenea, această idee a listelor electorale transnaționale. Acum, aceasta este din nou o idee care este foarte mult favorizată de oamenii care cred în europenizarea acestor alegeri și merge împreună cu ideea candidatului principal. Dă mai multă substanță acestei idei, deoarece, dacă candidatul principal a fost ales în fruntea unei liste transnaționale, acest lucru i-ar conferi mult mai multă credibilitate atunci când se va prezenta în cele din urmă ca și candidat la președinția executivului comunitar.
Acest lucru ar crea o echivalență mai strânsă cu sistemele naționale. Poate că acesta este modul în care se va dezvolta în timp acum. Aceasta este o idee care încă circulă în cercurile de oameni interesați de astfel de lucruri, care este și trebuie să spun, că există de ceva vreme și capătă amploare. Europa de foarte multe ori funcționează în acest fel. Lucrurile se ascund, rămân sub suprafață o perioadă de timp. Apoi se întâmplă ceva și toată lumea își dă seama că trebuie să facă asta acum. Poate că acum nu este momentul pentru 2024. Nu știu, nu îmi cereți să prezic, dar bănuiesc că din punct de vedere tehnic, chiar și acum, este destul de târziu pentru a face schimbări. Dar poate că ne apropiem treptat de acest moment.
ENGLISH VERSION OF THE INTERVIEW:
Un interviu realizat de Horia Daraban.
