„Muzeul este un cântec”/interviu cu Lucia Condrea (VIDEO)

Publicat de nicolaetomescu, 30 august 2018, 20:23

Ce fel de om, ce fel de român nu se bucură de existenţa unui muzeu care adăpostește elemente ale civilizaţiei tradiţionale? Ce fel de om poate fi acela care nu vrea ca imaginea strămoşului să aibă un „loc de odihnă”? Ce fel de om poate trăi fără memorie?

Poate că societatea s-a schimbat mai mult decât omul; cei pe care i-am cunoscut în copilărie, sunt, astăzi, greu de definit pentru alții, aşa cum greu de înţeles (din ultima perspectivă) sunt noţiunile de dăruire, talent, cumsecădenie, nobleţe, cinste, curaj, grijă, ascultare, rânduială, cuvânt dat…

Dominată de credinţa în Dumnezeu, în valorile artei și în valabilitatea acesteia, de respectul pentru oameni, prin tehnică şi magie, muncă şi rugăciune, prin bucurie, Lucia Condrea și-a dăruit[1], ne-a dăruit, un muzeu ca un cântec, precum o respiraţie…

Numele, simplu şi direct, nu indică o „sărăcire” a vreunui domeniu, nici o derogare poetică de la ceea ce numim, în mod obişnuit, etnologie, ci luminează, cu precizie, „Arta Condrea”[2]… Până a o releva, m-am gândit să interacționăm cu explicații-fundament care să demonstreze vechimea, puterea, frumuseţea şi organicitatea unei tradiţii…

Descris şi analizat prin intermediul obiectelor care compun lumea lui, Muzeul „Lucia Condrea” dezvăluie 15 modalități de lucru[3]…

Tehnicile create în „Arta Condrea”:

• grafica în tehnica batik-ului (alb-negru);
• ceara colorată în relief;
• dantelării – vechile cusături românești transpuse pe ou;
• tehnica lucrărilor de antichitate, lucrări de autor de o mare complexitate în care interferează arta maură (marocană) și arta huțulă;
• vechi cusături huțule transpuse pe ou folosind ceară de albine și pigmenți naturali;

Lucia Condrea scoate la iveală ceea ce sufletul său a păstrat cu atâta grijă: scene din viața satului tradițional, obiceiuri, povești (huțule)… Inspirația tainică joacă un rol important; artista vorbește, mai mult, despre coerența, acuratețea, frumusețea sufletului și motivelor tradiționale decât despre povestea etnologică a unor obiecte neînsuflețite…

În muzeu, obiectele de mare valoare au și funcţia de a se autoprezenta, de a vorbi despre sine; dificil, la fel cum este ca omul să scape de propriile sale clişee; în fond, modul de prezentare înseamnă o atitudine faţă de obiect; familia Condrea crede că mărturisirea este mai aproape de bucuria descoperirii adevărului, de bucuriile unei trăiri în duhul lucrurilor și omeniei…

Ceva, diferit de dorinţa expresă de a convinge, se transformă într-un act de mărturisire, într-o muzeografie mărturisitoare… Crearea unei atmosfere care se adresează inimii; desigur, în primul rând este vorba de valoarea artistică, deopotrivă de moștenire…

Inițial, am privit creațiile ca pe un „citat” din „Arta Condrea”; nu ţineam cont de faptul că lipseşte, în propria-mi viziune, legătura esențială; treptat, am văzut cerul, pământul, apa, pădurile, munţii, norii etc… Obiectele interacţionează cu locul; succesiunea ouălor pictate de Lucia Condrea în lumea tradiţională a Moldoviței seamănă, mai mult, cu o naştere a cântecului; exponatele[4] conţin „zgomotul” naturii, satului tradițional (nicidecum pe cel al maşinii care ne-a purtat din Iași), reflectă lumea în toată amploarea, sunt trăite, simţite, din nevoie adevărată şi din dragoste… Nu există riscul imposturii atunci când se îndepărtează, oarecum, de tradiţional, întrucât doar îl intercalează cu elemente ale modernismului; în Muzeul „Lucia Condrea”, nicăieri nu își face apariția kitsch-ul (formă, decoraţie, împodobire – pragul de la care o formă decorată devine lipsită de justificare interioară)…

Alte tehnici create în „Arta Condrea”:

• diversificarea cromaticii;
• lucrări abstracte, moderne (pe un ou se pot observa frânturi din zeci de exponate);
• cubism în 3D/nu reprezintă distrugerea realismului, pune sub semnul îndoielii doar realismul iluzoriu, care reproduce ceea ce vedem…
• motive de pe covoare, scoarțe (covor cu urzeală de lână sau bumbac și băteală din lână), lăicere (covor țărănesc de lână care se așterne pe jos sau cu care se împodobesc, la țară, lavițele și pereții), macaturi (cuvertură de lână, de bumbac etc. /cu desene/; scoarță sau covor care se pune pe pereți), transpuse pe ouă;
• motive zoomorfe;
• motive de pe ștergare; motive de pe lasetă (cordon îngust, drept sau rotund, utilizat la confecționarea unor dantele/obiect de decorație interioară lucrat cu acest cordon); *motive croșetate

Complementar rugăciunii şi transcendentului, Muzeul „Lucia Condrea” reflectă întregul, se referă la constante ale vieţii, la credinţe, momente importante ale vieţii, la biserică și familie, la dezrădăcinare, alienare, regăsire…

Muzeul „Lucia Condrea”, din Moldovița (județul Suceava), mărturie a integrării datinilor, credinţelor şi obiceiurilor în elementele culturii spirituale, reprezintă alegerea mea profesională în privința a ceea ce nu este „trecător”, pentru ceva care durează… Voi merge, și de acum înainte, în direcția „organismelor” eficiente, elastice şi deschise către lume, a traseelor vii de iniţiere….

[1] Din anul 1993, a funcționat în locuința proprie; în vara anului 2007 era inaugurat, în mod oficial, muzeul care îi poartă numele…

[2] Cu ocazia vernisajului expoziției personale, din 11 mai 2007, de la „Sala Gotică” a Mănăstirii „Trei Ierarhi”-Iași, etnologul Ion H. Ciubotaru susținea că ,,lucrările artistei Lucia Condrea reprezintă o noutate absolută în acest domeniu iar (însușirea de a fi noi) se va numi «Arta Condrea»”…

[3] Prima, tehnica batik-ului, este cea tradițională – de la care a pornit Lucia Condrea pe drumul său și a perfecționat-o… Celelalte 14 modalități de lucru îi aparțin, având tot tehnica batik-ului ca „obârșie”, dar ouăle tradiționale apar, mai mult, ca argumente în demonstraţii privind trăsăturile noi…

[4] Exponatele (peste 11.000) sunt așezate în 106 vitrine; ele corespund celor trei secțiuni: lucrări-unicat ale Luciei Condrea (cele mai numeroase), colecția de ouă încondeiate vechi (adunate din satele locuite de huțuli – Moldovița, Ciumârna, Breaza, Izvoarele Sucevei, Ulma, Brodina, Moldova Sulița) și colecția internațională (colecție primită din partea unor creatori aparținând celor 56 de țări – recunoscute în lume datorită tradiției păstrate în respectivul domeniu al artei)…

Între 1993-2009, Lucia Condrea a obținut mai multe premii importante – pe plan național și internațional: „Diploma pentru Premiul al II-lea al publicului”, Tours-Franța (2003, 2006, 2008); Diploma de excelență din partea Universității de Arte „George Enescu”-Iași (2007), în cadrul expoziției personale organizate de universitatea amintită plus Mitropolia Moldovei și Bucovinei, la „Sala Gotică” a Mănăstirii „Trei Ierarhi” din Iași. Între 2008-2011, înzestrată cu „vechea trudă a creației” primea alte distincții: Diploma de excelență/„Centrul de învățământ și cercetare în turism” (Câmpulung Moldovenesc, 2008); „Diploma pentru Premiul I” la Concursul Național „Margareta de aur”, (A.N.A.T. România, 2008); Diploma și Trofeul la „Gala excelenței în Turismul bucovinean” (Suceava, 2008); Diploma și Trofeul „Prix de Lions Club” (Sala Congreselor „Leonardo da Vinci, Tours, Franța”); Distincția „Le prix du coup coeur” (Compiegne, France, 2009); Diploma de Excelență Radio Iași (2011). În următorii ani, Lucia Condrea a fost recompensată prin: Diploma de Excelență Radio Iași – „pentru cei 20 de ani de expoziții internaționale cu ouă decorate, în 11 țări ale lumii și rezultate remarcabile” (2012); Diploma și Placheta „Merit cultural”/Universitatea „Ștefan cel Mare” (Suceava, 2013); Diploma cu „Premiul presei” (Radio Iași, 2013); Diploma de merit și Trofeul/Gala „Femei de succes la superlativ” – pentru „activitatea desfășurată în domeniul Arte plastice”, Suceava, 2013; Diploma de onoare „pentru activitatea desfășurată în păstrarea și promovarea artei tradiționale autentice” (Gala „Femei de succes la superlativ”, Suceava, 2014); Diploma și Trofeul la Gala „Top 10 Suceveni” pentru „salvarea inestimabilului tezaur de tradiție folclorică a huțulilor”/Suceava, 2014; Diplomă și medalie din partea „Uniunii internaționale a polițiștilor”/2014; Diploma și Trofeul la Gala premiilor „Radar de Media” (București, 2015); Diploma de Excelență primită de la Consiliul Județean Suceava (2015); Diploma pentru Premiul de Excelență la Gala „She Business”/pentru „cel mai bun promotor cultural” (București, 2015)/premiul fiind înmânat de cosmonautul Dumitru Prunaru; Nominalizare pentru Gala „Oamenii Timpului” (Iași, 2015) și „Diploma pentru nominalizare” la secția „Arte”/Gala „Oamenii Timpului” (Iași, 2016). În anul 2014, i s-a acordat primul titlu de „Cetățean de Onoare” – pentru „promovarea comunei Moldovița prin frumos și tradiție”…

Lucia Condrea a urmat cursuri în domeniul artei – Belgia (1995), Franța (2003), cursuri de specialitate în cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași (2008), în Germania (2016)… Din 15 mai 2008, a devenit membră a „Uniunii Artiștilor Plastici” din România. În prezentări publice, colective sau individuale, a expus, în 11 țări ale lumii, ouă decorate, creații originale unicat, totalizând circa 140 de expoziții în aproape trei decenii…