Niciodată pregătiți
Publicat de nicolaetomescu, 14 martie 2018, 22:57
Nu mai sunt atât de naiv încât să clamez nerăbdarea oamenilor de a găsi în natură pedagogul de care avem nevoie. Pe vremea când citeam Rousseau, tinerețea și lipsa de experiență m-ar fi împins către lecții de decență; între timp, măcar din acest punct de vedere, am devenit mai lucid…
Reamintesc, totuși, că este datoria Statului să ia măsuri concrete și precise în domeniul protecției mediului, iar aceste măsuri să nu fie dirijate de interesele financiare sau politicianiste. Reamintesc și faptul că, prinși în vartejul reformist, guvernanții (de ieri și de astăzi) preferau/preferă declarații despre alegeri/congrese/arestări-detenție/relații interpersonale/, mai puțin demonstrația potrivit căreia ne putem ridica deasupra slăbiciunilor strategice și morale ale unui Sistem (cu alte cuvinte, ar trebui să luăm în calcul atât gestionarea curentă, cât și integrarea europeană autentică). De fapt, defectul principal ar fi că ne jucăm cu vorbele și dezlanțuim spectacole, că am transformat acest lucru în vanitate interesată. Provocați de fapte, ieșim stingheriți din orgoliu. Soarta are prea multe asemănări cu viața pentru a nu atrage atenția…
Ca deschidere (nu tocmai falsă); vorbim, vorbim, dar nu se schimbă, fundamental, realitatea. Sau poate că ar trebui să dezbatem mai mult… Vom lua în discuție ansamblul factorilor și condițiilor (de relief, sol, climă, civilizație) care constituie ambianța în care există ființele și lucrurile? Am fost și suntem responsabili? Suntem buni cetățeni? Protejăm mediul și resursele?
Statul ar trebui să țină o evidență strictă a acțiunilor care au consecințe asupra mediului ambiant, regiunilor, peisajului, să coreleze cerințele dezvoltării economice cu motivația și gândirea pozitivă față de mediu. Toate personajele, toate „episoadele”, toate cercetările, proiectele, programele etc. ar trebui să fie autentice. Cred în transparența (totală) a informării legate de protecția mediului, atitudinea conștientă față de mediu, promovarea mentalității responsabile, învățătura acumulată de țările civilizate; totodată, cred că societatea civilă trebuie să participe în mod activ la discuții…
Pentru aplicarea normelor de protecție a mediului înconjurător se impune existența unor instituții competente (executive); avem asemenea instituții, se apropie funcționarea lor de standardele europene? În afara respectării normelor guvernamentale și locale (ce includ posibilitățile de intervenție ale puterii executive), credeți că se va putea forma (în scurt timp) o atitudine conștientă față de protejarea mediului, o motivație și o gândire pozitivă dezvoltată prin programe și proiecte educative bine concepute? În Occident, există o legătură strânsă și o colaborare între asociațiile pentru protecția mediului, ONG-uri, între instituțiile de stat și publice, de educație și de formare, biserică (doar creația lui Dumnezeu trebuie conservată), se dorește un dialog permanent, un schimb de informații asupra acțiunilor concrete…
Ce avem în România?
