„Parcul Vânători Neamţ”: paradisul salvat (un film de Nicolae Tomescu)

Publicat de nicolaetomescu, 16 octombrie 2019, 14:36

Din punct de vedere geografic, „Parcul Vânători Neamţ”[1] se întinde pe versantul estic al Munților Stânișoarei (subdiviziunea Munții Neamțului), în partea estică a Carpaților Orientali și peste Subcarpații Neamțului (aflați în cadrul Subcarpaților Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei și Cracăului. Suprafaţa lui este de aproape 31.000 de hectare, dintre care peste 26.000 acoperite de fond forestier. Parcul adăposteşte valori naturale, culturale şi istorice; importanţa rezidă în diversitatea florei şi faunei[2] /. Principalele arii protejate sunt: „Pădurea de argint”[3], „Codrii de aramă”[4], „Rezervaţia de stejar Dumbrava”[5], Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă”[6], una dintre cele mai mari din Europa…

Aici există, într-un cadru natural ideal[7] și cu oameni care oferă cea mai mare libertate suflului vital[8], cel mai greu animal european de uscat. Zimbrul poate cântări până la 920 de kg și are dimensiuni care impun respect (3 metri lungime și 1.90 înălțime)…

Despre istoricul rezervaţiei se poate vorbi începând din 1968, odată cu popularea locului, mai exact cu trei zimbri („Rarău”, „Roxana” şi „Raluca”) aduşi din Polonia. Din 1974, populaţia s-a înmulţit cu doi pui[9]; din 1977 încoace[10], mai soseau cinci din fosta U.R.S.S.; acum, rezervaţia[11] numără aproape 40 de zimbri (câțiva pot fi văzuţi[12] de cei care manifestă interes, „diferenţa” bucurându-se de cadrul natural înainte de a li se dărui libertatea)…

Rezervaţia destinată turiştilor cuprinde:

• iazuri (o parte a acestora este destinată inclusiv pescuitului)
• grădina zoologică
• cadrul natural relaxant…

1) Muzeul Zimbrului, cu o serie de expoziţiii temporare şi permanente (Expoziţia de bază „Zimbrul în Ţinutul Neamţului”; Expoziţia „Meşteşuguri şi tradiţii în ţinutul zimbrului”);

2) Pasarela suspendată / (ridicată din lemn, la 15 m înălţime pe o lungime de 200 de metri), care permite observarea faunei şi vegetaţiei(…)

Includerea, pentru a doua oară, a „Ţinutului Zimbrului” în clasamentul „Green Destinations”/Top 100 destinaţii turistice verzi din lume (pe baza criteriilor: „protejarea naturii”, „peisaje”, „promovarea produselor locale”), premierea de la Târgul de Turism din Berlin, întâlnirea de la Piatra Neamț a reprezentanților destinațiilor EDEN – Destinații Europene de Excelență , îl îndreptățesc pe invitatul meu să afirme:

Stă în puterea noastră să găsim soluții și să tindem către performanță; din păcate, istovesc nu atât eforturile în căutarea și găsirea perspectivelor (o formă de gândire creativă), cât refuzul factorului politic și politizat de a aduce mai multă valoare în lumea românească, de a merge dincolo de „standarde” și „convenții” decrepite, interesate…

[1] Zona „Parcul Natural Vânători Neamț” a fost recunoscută, în anul 2009, drept destinație EDEN (European Destination of Excellence) și recomandată ca „Destinație ecoturistică”…

[2] „Parcul Vânători Neamţ” adăpostește o serie de specii rare sau aflate pe cale de dispariţie: ursul brun, râsul, vidra, zimbrul sau pisica sălbatică, cerbul carpatin şi căpriorul… Nu aș vrea să nedreptățesc muflonul european – printre primele specii de animale aduse în rezervaţie; potrivit plăcuţei informative, trăieşte în sudul Corsicii şi Sardiniei, în turme de 50-80 capete, conduse de un mascul viguros, are o lungime de aproximativ 1,3 metri şi poate atinge o greutate de 50 kilograme, seamănând, la aspect, cu berbecul…

[3] „Pădurea de argint” este alcătuită din arboret de mesteacăn, unele plante cu trunchi înalt, puternic, lemnos, cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană având vârste de peste 100 de ani…

[4] „Codrii de Aramă” reprezintă o arie naturală protejată alcătuită în majoritate din gorun cu vârste de până la 150 de ani…

[5] „Rezervaţia Dumbrava” conservă păduri de stejari seculari…

[6] Între Valea pârâului Neamţ şi a pârâului Nemţişor pot fi admirați cerbi carpatini şi lopătari, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urşi, lupi, specii de avifaună…

[7] Specia înrudită cu bizonul american poate fi admirată în câteva rezervații naturale din România: Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă”-Vănători/Neamț, Neagra-Bucșani/Dâmbovița, „Valea zimbrilor” din Vama Buzăului, Hațeg; reintroducerea zimbrilor în Munții „Poiana Ruscă” și Munții „Țarcu” din Banat (în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populațiilor de zimbru în România” (LIFE-Bison), implementat de WWF-România și Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE) constituie o realitate a anului 2018… Din fericire, sporește numărul exemplarelor; situația zimbrilor a cunoscut declinul dramatic cu începere din secolul al XI-lea (a început să le fie consemnată dispariția din Europa de Vest), ajungându-se, în 1927, la doar 50 de exemplare în întreaga lume/toate în grădini zoologice; din 1951, au fost reintroduși în sălbăticie, România fiind, spre onoarea ei (de această dată) una dintre țările care contribuie esențial la repopularea cu respectiva specie…

[8] „Animal” provine din latinescul animalis, derivat, la rându-i, de la anima, care înseamnă „suflu vital” sau „suflet”; definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului animalia, inclusiv la om…

[9] Din Cronica Ocolului Silvic Târgu-Neamţ: „În anul 1974 se nasc primele două exemplare de zimbru în cadrul rezervaţiei: Rosina – femela şi Roco – mascul; în acelaşi an rezervaţia găzduieşte filmarea unor secvenţe de vânător pentru filmele «Fraţii Jderi» şi «Ştefan cel Mare – Vaslui 1475»”… „În anul 1975, la începutul lunii august, toţi cei 5 zimbri, sătui de captivitate, reuşesc să rupă gardul şubred al ţarcului şi ajung pe piscul Brăileanca şi în poiana Grajduri, unde consumă din belşug coaja de carpen, fag, frasin şi chiar brad, sortimente care le lipseau în ţarcuri. După 3 săptămâni au fost readuşi cu mari dificultăţi în rezervaţie. În acelaşi an, la sfârşitul lunii august, moare femela Roxana, ca urmare a efortului la care a fost supusă cu ocazia filmării secvenţelor de goană pentru filmul «Ştefan cel Mare – Vaslui 1475», cumulate cu efortul readucerii în ţarcuri şi cu o boală mai veche”…

[10] „În 1978, după desfiinţarea Rezervaţiei de la Poiana Braşov, se mai aduce un mascul în rezervaţia de la «Dragoş Vodă», astfel încât efectivul de zimbri se ridica la 10 exemplare. Tot în acest an se aduc în rezervaţie doi mufloni, un lopătar şi fazani de decor – aurii, argintii şi comuni. În anul 1982, s-au transferat la Rezervaţia de Zimbri Bucşani-Neagra, următorii zimbri: Medalist, Mentol, Metocika, Meringhia şi Robu, rămânând în Rezervaţia «Dragoş Vodă», zimbrul Rarău şi zimbroaica Ravena. În anul 1998 s-au adus de la Rezervaţia de Zimbri Bucşani-Neagra trei zimbri: Rodion, Rochiţa şi Rodia. Tot în cadrul rezervaţiei se afla un număr de trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor şi Căpriorilor), bogate în fauna piscicolă şi loc de popas pentru unele specii de avifaună pentru pasaj, oaspeţi de toamnă şi iarnă. Începând cu anul 2002, rezervaţia beneficiază de un program de modernizare şi îmbunătăţire a spaţiilor destinate lărgirii şi îmbunătăţirii spaţiilor de cazare cât mai aproape de mediul lor natural, în cadrul proiectului «Managementul Conservării Biodiversităţii», implementat de către Administraţie.”

[11] Una dintre cele patru arii protejate incluse „Parcului Vânători Neamţ”…

[12] Într-un ţarc de aproximativ 4 ha se găsesc exemplare de zimbri… Dacă adevărul despre intenţie este fapta, aşteptăm fapta aflată în stadiul intenţiei – aducerea altor exemplare (femele) din Suedia…