PICCJ: 5 persoane trimise în judecată după ce ar fi primit mită pentru emiterea de acte de identitate româneşti false
Publicat de Gabriel Rotaru, 7 martie 2025, 10:33
Un număr de cinci persoane au fost trimise în judecată de procurorii Parchetului General într-un dosar în care sunt acuzate că ar fi primit mită pentru emiterea de acte de identitate româneşti false pentru cetăţeni din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă.
Potrivit unui comunicat al PICCJ transmis, vineri, AGERPRES, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a două persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale) şi fals informatic în formă continuată (254 acte materiale).
De asemenea, în faţa judecătorilor vor ajunge, sub măsura preventivă a controlului judiciar, şi alte trei persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (22 acte materiale), complicitate la infracţiunea de luare de mită (cinci acte materiale), complicitate la infracţiunea de fals informatic în formă continuată (240 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (6 acte materiale).
Procurori notează în rechizitoriul trimis instanţei că, în cursul anului 2024, în calitate de funcţionari publici, angajaţi ai Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanei (SPCEP) şi ai altor structuri din cadrul unei primării de comună din judeţul Botoşani au primit diferite sume de bani, care nu li se cuveneau, pentru îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu constând în primirea, verificarea, implementarea datelor în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor şi eliberarea cărţilor de identitate româneşti persoanelor care au dobândit cetăţenia română şi doreau fie stabilirea domiciliului din străinătate pe teritoriul României, fie mutarea la o altă adresă de domiciliu. Activităţile menţionate au fost realizate cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, respectiv OUG 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi a normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor OUG 97/2005.
Procurorul a reţinut faptul că funcţionarii primeau sumele de bani de la beneficiarii cărţilor de identitate româneşti, direct sau indirect, pentru a menţiona domiciliul în RNEP, contrar realităţii, pentru imobile în privinţa cărora proprietarii nu şi-au dat consimţământul, aceştia fiind decedaţi, iar partajul succesoral nefiind efectuat, la imobile care nu au destinaţia de locuinţă, aceştia cunoscând faptul că la acele adrese nu vor locui niciodată solicitanţii. De asemenea, funcţionarii eliberau documentele de identitate româneşti fără luarea consimţământului personal al solicitantului sau găzduitorului, în lipsa titlului locativ.
‘Persoanele respective, care erau cetăţeni din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă, au intrat o singură dată pe teritoriul naţional, cu ocazia întocmirii documentaţiei necesare pentru eliberarea cărţii de identitate şi pozării acestora, iar unele persoane nu figurau intrate pe teritoriul României nici măcar la data întocmirii formalităţilor necesare pentru eliberarea cărţii de identitate’, arată anchetatorii.
Totodată, procurorii spun că documentaţia de eliberare a cărţilor de identitate era întocmită de către intermediari, care semnau în locul beneficiarului şi chiar în locul proprietarului imobilului care accepta luarea în spaţiu, totul cu ştiinţa şi complicitatea funcţionarilor publici.
‘Cărţile de identitate erau predate intermediarilor de către funcţionari, după 2-3 zile din momentul depunerii cererii de eliberare a documentelor, funcţionarii primind bani şi în scopul urgentării procesului de eliberare a documentelor’, susţine Parchetul General.
Din materialul probator administrat în cauză a reieşit că la niciuna din adresele ce au făcut obiectul cercetărilor din dosar nu au fost identificaţi cetăţeni născuţi în ţările menţionate anterior care să locuiască acolo, acestea fiind stabilite în mod fictiv, doar pentru dobândirea cărţilor de identitate româneşti şi implicit a dreptului de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi pentru dobândirea paşapoartelor româneşti, menţionează Parchetul, care adaugă că majoritatea localnicilor nu aveau cunoştinţă despre numărul persoanelor care figurau cu domiciliul la adresele lor şi nici cine erau acestea.
Procurorul a dispus disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar în care vor continua cercetările faţă de 17 suspecţi şi inculpaţi (funcţionari publici, intermediari şi beneficiari), cercetaţi pentru luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la luare de mită în formă continuată, complicitate la fals informatic în formă continuată, dare de mită, complicitate la dare de mită în formă continuată, informează sursa citată.
De asemenea, PICCJ transmite că în aceeaşi cauză vor continua cercetările cu privire la săvârşirea complicităţii la infracţiunea de fals informatic în formă continuată de către funcţionarii din cadrul primăriei unui oraş din judeţul Botoşani, dar şi faţă de persoanele care au fost de acord cu luarea în spaţiu a cetăţenilor originari din Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă.
‘Referitor la domiciliile celor 252 de persoane care au fost stabilite în mod fictiv pe raza comunei din judeţul Botoşani, procurorii menţionează că Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor a fost actualizat prin menţionarea încetării valabilităţii acestora, urmare a solicitării procurorului de caz, De asemenea, cărţile de identitate aferente au fost anulate de către Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi urmează a fi reţinute la momentul legitimării, în acest sens fiind actualizat şi Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS)’, se precizează în comunicat.
Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Botoşani, instanţă competentă să judece cauza în fond după locul săvârşirii faptei. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)
