Vatra Dornei, cu „de toate”…

Publicat de nicolaetomescu, 4 septembrie 2019, 18:45

Într-o depresiune intramontanã, la altitudinea de circa 810 m, la confluența Bistriței Aurii cu Dorna, cãtre care converg culmile Munților Călimani, Suhard, Giumalău, Vatra Dornei ne cheamă (mai bine decât o fac oamenii) să ajungem la obiectivele turistice din zonă…

În apropiere, pe un traseu al zilei de 18 august a.c. (dedicat, ca principiu, unui eveniment la care Radio Iași a fost co-organizator), se ițesc așezăminte monahale ortodoxe (impresionante prin vechime și prin arhitectură), precum Mănăstirea de Maici „Acoperământul Maicii Domnului” (ctitorită de Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului)…

„Mais où sont les neiges d’antan?” Clădirea fostului cazinou din Vatra Dornei fusese construită[1] conform proiectului arhitectului vienez Peter von Brang[2]; imediat, rivaliza cu localurile publice (având restaurant, săli pentru jocuri de noroc, pentru dans, pentru spectacole)[3] ale stațiunilor balneare și climaterice din Viena sau Paris, adunând, sub candelabre din sticlă de Murano, „lumea bună” a vremurilor[4]. Adevărat, nu acesta este începutul deplin[5], iar strălucirea primilor ani[6] a început să pălească după Primul Război Mondial[7], clădirea având nevoie de reparaţii în perioada interbelică, după cum se va întâmpla și către sfârșitul celei mai mari conflagrații mondiale[8]. Odată cu instaurarea comunismului în România, cazinoul a devenit club muncitoresc[9]; Nicolae Ceauşescu a acceptat ideea renovării[10], dar nu s-a reuşit decât refacerea[11] structurii de rezistenţă a imobilului. În postdecembrism, lucrările au fost părăsite[12] și îmbrățișată „politica” furtului spontan/organizat (de la marmură până la candelabre); istoria recentă ne îndrumă către mai 2018 și sediul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor[13]…

În 1901, Vasile Deac, primarul de atunci, construia „Palatul Naţional Român” – viitorul sediu al bibliotecii publice[14]; în 1914, parte însemnată a fondului de carte a fost dată în păstrare publicului cititor; clădirea intră sub efectul rechiziţiilor de război; după război, biblioteca, dispunând de cărţile ce au mai putut fi recuperate, a fost instalată în spaţii improvizate; în perioada interbelică, clădirea suferea daune mari, cunoscând inclusiv devastarea de care se fac vinovate trupele germane în retragere; clădirea a fost refăcută iar spaţiile folosite în diferite scopuri; în 1975, şi-a reluat destinaţia iniţială, cea de bibliotecă publică; în 1992, Biblioteca a primit denumirea „G. T. Kirileanu” (fost bibliotecar al Casei Regale)…

Nu cred că există tratament sau remediu pentru gustul amar pe care l-am simțit și îl încerc în relația cu unele clipe de istorie și cu unii oameni…

Ce avem astăzi? O societate a lucrurilor de unică folosinţă, în care se strecoară acțiuni de dezvoltare a aptitudinilor;

destui oameni par a fi mult sub limita traiului decent, alții (comercianți) practică prețuri prohibite, autoritățile locale sunt cuprinse de „febra străzilor răscolite”, Parcul din centrul stațiunii Vatra Dornei rămâne una dintre cele mai accesibile și mai apreciate metode de agrement (deși, după mizeria lăsată de unii ne dăm seama că drumul este „lung”, chiar imposibil de parcurs)…

[1] Lucrările au durat între 1896-1898, fostul cazinou din Vatra Dornei fiind inaugurat, oficial, pe 10 iulie 1899…

[2] Clădirea a fost proiectată în stil eclectic, cu indicații din Renașterea germană… Construit ca loc de divertisment pentru turiștii din Austria-Ungaria (aflați la băile terapeutice din apropiere – care ofereau tratamente cu apă minerală, băi de acid carbonic, nămoluri pentru vizitatori, în timp ce cazinoul din apropiere „lansa provocări” în privința poker-ului, baccarat-ului și ruletei), fusese conceput, inițial, pentru a atrage turiștii vienezi cu diferite afecțiuni; autoritățile locale au angajat echipe care să călătorească înspre Viena, structura însăși a fost construită sub deviza „cazinoului-frate” al actualului „Grand” din Baden…

[3] Clădirea a fost deschisă folosind taxele de joc pentru a rambursa datoriile și pentru a finanța serviciile locale; cazinoul avea în compunere o sală de teatru, o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie și spații de utilitate publică; trei candelabre „de Murano” (aprinse, inițial, cu lumânări) împodobeau plafoanele; odată cu electrificarea orașului, au fost instalate becuri; pentru un număr cât mai mare de turiști, a fost deschisă, în apropiere, o linie de tren – cei avuți erau transportați de la gară cu autocarul către băile terapeutice și la „complexul de cazinouri”…

[4] Împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, generali sovietici în drumul lor către Berlin (Al Doilea Război Mondial), Gheorghe Gheorghiu Dej… Iată cât de „democratică” apare lista personalităților…

[5] În 1805, după o analiză științifică și potrivit studiului izvoarelor naturale&minerale din Vatra Dornei (de către chimistul Hacquette de Nurnberg), dr. Ignațius Plusch a încurajat autoritățile să construiască unele băi terapeutice publice în Poiana Negrii; în 1810, făcea lobby la Viena pentru băile din Vatra Dornei; terenul pe care se aflau băile terapeutice comunale a fost achiziționat, în 1870, de fondul secularizat al bisericii (terenurile împădurite ale comunei, confiscate de biserică, trebuiau defrișate; parte din banii necesari pentru a construi cazinoul Vatra Dornei a fost alocat din „Fondul Bisericii din Bucovina”, prin intermediul donatorilor de fonduri, respectiv al donațiilor comunitare, la care a contribuit și împăratul Franz Iosif; partea rămasă a fost împrumutată de la o bancă din Viena); în sprijinul celor cu boli extreme, era ridicată o proprietate cu 20 de cabane…

[6] În zilele de  glorie, cazinoul din Vatra Dornei a atras turiști din întreaga Austro-Ungarie (în principal din Viena, Berlin, Budapesta), deopotrivă călători italieni și evrei…

Primarul Vasile Diac a inițiat și a făcut lobby pentru proiect (iar împăratul Franz Joseph a aprobat lucrările); s-a sinucis, apoi, din cauza acuzațiilor de „fraudă și furt din fondurile urbane”…

[7] La sfârşitul Primului Război Mondial, atunci când Bucovina s-a unit cu România, cazinoul din Vatra Dornei a devenit proprietatea „Fondului Bisericesc…”; gestionat de administrația locală a fondului, o parte a banilor confiscați de la biserica secularizată a fost folosită pentru finanțarea cazinoului; terenul, aflat în posesia Austro-Ungariei, a fost transferat României, în contul reparaţiilor de război…

[8] Cazinoul din Vatra Dornei a suferit daune considerabile în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, atunci când germanii au folosit clădirea drept cazarmă; soldaţii germani s-au retras din Bucovina iar imobilul a fost aproape distrus, fiind renovat în primăvara anului 1945…

[9] În interiorul său au fost convocate şedinţe de partid sau întâlniri sindicale…

[10] Proiectul trebuia să fie terminat în anul 1990…

[11] „Pavilionul Central” din Vatra Dornei fusese dezafectat în anul 1988 – din cauza stării fizice precare, de aici aprobarea unui plan de reabilitare apoi de renovare…

[12] Clădirea a devenit proprietatea „SC Dorna Turism SA”, după care a intrat în posesia Consilului Local Vatra Dornei; „nu au fost găsite” fonduri pentru renovarea primului cazino din România, iar acesta s-a transformat într-o ruină. La începutul anului 2003, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a revendicat cazinoul din Vatra Dornei; pe 14 octombrie 2014, ca urmare a unei hotărâri de guvern, clădirea a fost retrocedată către „Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina”-Arhiepsicopia Sucevei şi Rădăuţilor; reprezentanţii bisericii nu au acceptat ca această clădire să fie renovată „deoarece în interior urmau să aibă loc activităţi neortodoxe”; în noiembrie 2014, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a concesionat cazinoul către firma „SC Ecoland Production SRL” din Botoşani – care s-a angajat să restaureze clădirea în maximum cinci ani (amenajarea în interior presupunea mai multe săli de spectacole, cinematograf 3D, săli de conferinţe, cafenele); în „stil românesc”, nu au fost eliberate avize din partea Ministerului Culturii (clădirea este un monument istoric de clasa A)…

[13] Beneficiarul „Contractul(ui) Privind Achiziţia de Servicii de Proiectare şi Execuţie Lucrări de Construcţii şi Restaurare a clădirii monument istoric Cazinoul Băilor din Vatra Dornei” este „Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei” – cel care a depus proiectul de accesare a unor fonduri europene pentru reabilitarea monumentului istoric…

[14] În trei camere de la parter a fost organizat „Cabinetul de cetire” (1.000 de volume în limba română, primite prin donaţie)…