(VIDEO) Sărbători de Iarnă și… LA MULȚI ANI!

Publicat de nicolaetomescu, 31 decembrie 2020, 09:36 / actualizat: 30 decembrie 2021, 11:02

Ar fi trebuit ca, odată cu venirea Sărbătorilor de Iarnă, să „renască” tradiţiile româneşti pline de viață; obiceiurile şi datinile populare, care provin din trecut, chiar dacă ele continuă, uneori în forme aberante (de „fenomen” se fac vinovați „contemporanii cu gând ușor”), ţin de lumesc şi de raportul cu ceilalţi… Gândul meu se îndreaptă, cu gratitudine, doar asupra celor care aduc de departe şi lasă urmaşilor, nealterate, moştenirile străbune…

„Festivalul folcloric internațional Datini și Obiceiuri de Iarnă”, Ediția a LI-a, Iași 15 decembrie 2018

Filmare realizată cu ajutorul „Centrului Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale-Iaşi”

*

Simbolul sărbătorilor de iarnă, mult-așteptatul și mult-doritul brad (din ajunul Crăciunului sau în noaptea de Crăciun) definește, oricum, evenimente esențiale din viaţa oamenilor: botezul, căsătoria, înmormântarea, aduce, din perspectiva multora, noroc, viaţă lungă, prosperitate şi fertilitate…

Obiceiul asociat și la fel de răspândit rămâne „colindatul” (care a început în 24 decembrie şi putea continua 2 sau 3 zile, cu participarea grupurilor de copii, de maturi, bătrâni, fete, separat băieţi, tineri căsătoriţi, în funcţie de zona etnografică)…

*

Mersul cu „Steaua” şi-a pierdut, în timp, semnificaţia; ca obicei vechi întâlnit la toate popoarele creştine, avea menirea să vestească oamenilor despre naşterea lui Hristos: copiii se deghizau în magi şi vesteau „minunea”; cântecele provin din literatura bizantină ortodoxă, din literatura latină medievală a Bisericii Romano-Catolice, câteva din literatura de nuanţă calvină, altele chiar din tradiţiile locale…

„Festivalul de Datini și Obiceiuri «Steaua Sus Răsare»” din Piatra Neamț

Ansamblul folcloric „Botnenii” din Republica Moldova

 *

„Capra”, ca obicei, ţine de la Crăciun până la Anul Nou; măştile care evocau personaje biblice sunt înlocuite prin masca unui singur animal / capră sau ţurcă în Moldova/…

„De Anul Nou. Datini din Moldova” /„SAHIA Film” 1972

*

„Umblatul cu Ursul”, întâlnit de Anul Nou, doar în Moldova, este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi pe umeri blana unui animal, împodobită, în dreptul urechilor, cu ciucuri roşii; masca trebuie condusă de un „ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje; în răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile – semnificația fiind „purificarea și fertilizarea solului în noul an”

Selecțiuni din „Festivalul de Datini şi obiceiuri strămoşeşti”–Comănești, Ediția a XXII-a

Ursul din Zăvoi

*

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce transmit urări de sănătate, belșug, bucurie, primesc – în dar – colaci, vin, cârnați, câteodată bani…

Urare tradiţională în preajma Anului Nou, cu text care imprimă un ritm vioi, „Pluguşorul” a păstrat ritualul invocării magice având substrat agrar; însoţit de strigături, pocnete de bici, sunete de clopoţei, plugul adevărat, tras de boi, s-a trezit înlocuit cu un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul cunoscut…

Un obicei de Anul Nou, care aduce mare bucurie copiilor, este umblatul cu „Sorcova”; etimologic, cuvântul bulgar surov (verde fraged) face aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore, cu o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată; prin intermediul sorcovei sunt aduse urări de bine şi bunăstare celui vizat…

„Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă”-Vaslui

„Sorcova” și „Plugușorul” de la Berezeni (județul Vaslui)

*

Nicolae Tomescu, redactor-șef Radio Iași, vă dorește – chiar înainte ca Anul Nou să pună stăpânire pe orologiul timpului: 2021 să fie de poveste! Deși, semne bune anul nu are…