Iaşi: Mănăstirea Frumoasa, redată circuitului cultural, istoric şi religios după finalizarea reabilitării

Publicat de Gabriel Rotaru, 18 martie 2022, 18:17

Ansamblul Mănăstirii Frumoasa din municipiul Iaşi a fost inaugurat vineri, după ce a fost reabilitat, acesta fiind cel de-al doilea din cele patru monumente istorice redate circuitului cultural, spiritual şi turistic prin intermediul fondurilor europene obţinute prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020.

‘Suntem în aceeaşi săptămână în care inaugurăm un edificiu care face parte din patrimoniul cultural, turistic, istoric şi, în acest caz, religios al Municipiului Iaşi. Alături de acest ansamblu, tot în anul 2018, la o sută de ani de existenţă a statului unitar român, a fost semnat contractul de consolidare şi refuncţionalizare a Palatului Braunstein. Mănăstirea Frumoasa este un edificiu cu o istorie din secolul al XVI-lea, care de-a lungul existenţei sale a suferit numeroase intervenţii, de la demolări totale la reconstrucţii totale. A fost o muncă grea, care a implicat numeroase şi importante vestigii arheologice. De pildă, Palatul pentru femei a fost reconstruit în totalitate după schiţele găsite în arhive. Am reuşit să schimbăm în totalitate faţa Mănăstirii Frumoasa şi să o redăm municipiului şi ţării. Mulţumesc întregii echipe care a pus umărul la succesul acestui proiect, dar în special reprezentanţilor Mănăstirii Frumoasa şi Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei‘, a declarat primarul Mihai Chirica, prezent la inaugurare.

Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, a spus că acest eveniment va rămâne în istoria Mănăstirii Frumoasa ‘ca o zi de sărbătoare şi aşa trebuie să rămână şi în istoria oraşului Iaşi: ca o zi în care mănăstirea şi-a redobândit frumuseţea, tinereţea şi prospeţimea’.

‘Este o mănăstire care, alături de multe alte mănăstiri reprezentative pentru cultura ţării şi Biserica Ortodoxă Română, rămâne ea însăşi o mărturie de credinţă, de iubire a culturii şi frumosului din partea înaintaşilor noştri, o mărturie pe care, iată, ne-a ajutat Dumnezeu să o punem în valoare şi să ne bucurăm de ea. Mănăstirea Frumoasa va rămâne o poartă de mângâiere nu numai pentru credincioşii care vor împlini gândul ctitorilor de a se ruga pentru cei din Iaşi, din ţară şi din lume, ci va fi o mângâiere şi pentru cei care vor vedea ce putere creatoare a fost atunci şi, iată, ce putere creatoare există şi în aceste zile. A restaura un monument şi a-i reda frumuseţea presupune nu numai însuşirea unei tehnici, ci şi puterea de a scoate la iveală înţelesuri adânci’, a declarat Nichifor Botoşăneanul.

Maica stareţă, stavrofora Sofia Bordeianu, a spus că finalizarea acestor lucrări reprezintă un eveniment istoric pentru lăcaşul de cult.

‘În urmă cu patru ani, în cadrul semnării contractului cu firma de construcţii, îmi mărturiseam îngrijorarea, dar şi bucuria mea pe care le simţeam cu privire la perioada grea a lucrărilor de restaurare prin care urma să trecem. Comparam atunci acele trăiri cu cele ale unei mame care se pregăteşte să aducă pe lume un copil. Ei bine, acum, după toţi aceşti ani, pot să vă împărtăşesc această bucurie: Mănăstirea Frumoasa a renăscut’, declarat maica stareţă Sofia Bordeianu.

Valoarea totală a proiectului ‘Reabilitarea şi valorificarea potenţialului turistic şi cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iaşi’ este de aproximativ 22,45 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă peste 20,52 milioane de lei. Contractul de finanţare europeană a fost semnat de primarul Mihai Chirica pe 23 septembrie 2017 şi cel de lucrări, pe 8 mai 2018.

Proiectul european este completat de alte două investiţii ale municipalităţii ieşene, din bugetul local: realizarea iluminatului arhitectural şi realizarea racordului electric şi avizului tehnic.

Lăcaşul de cult a fost construit în anul 1587, fiind refăcut între 1726 şi 1733; cuprinde cinci corpuri de clădiri: Biserica Sfinţii Voievozi (1836 – 1839), Palatul de pe ziduri (1726 – 1733), Palatul pentru femei (sec. al XVIII-lea), Turnul clopotniţă (1819 – 1833) şi zidul de incintă (1726 – 1733).

Pe lângă lucrările la imobile, proiectul a inclus realizarea sau refacerea trotuarelor, aleilor pietonale şi scărilor exterioare în zona de circulaţie pietonală (inclusiv rigole), alei carosabile (inclusiv parcaje) în incinta cu pavele de piatră, spaţii verzi (7.657 metri pătraţi), mobilier urban (25 stâlpi de iluminat, 19 bănci de odihnă şi 12 coşuri de gunoi).  (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)