(INTERVIU) Răspunsuri la întrebarea: „Cât de poluat este Iașul?”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 2 august 2018, 20:50 / actualizat: 9 septembrie 2018, 21:25

După mai multe încercări ale administraţiei locale, planul privind îmbunătăţirea calităţii aerului în municipiul Iaşi a primit, într-un final, undă verde de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului și a trecut de votul consilierlor locali. De-a lungul timpului, Iaşul s-a situat în topul celor mai poluate oraşe din ţară, alături de Bucureşti şi Braşov, iar România riscă să fie amendată de Uniunea Europeană din cauza lipsei măsurilor necesare pentru a respecta valorile limită privind calitatea aerului. Nu există, însă, o voce care să admită, la unison, cât de poluat este municipiul reședință de județ. Măsurătorile sunt intens contestate, atât de municipalitate, cât și de oamenii de știință, iar Comisia Europeană are în lucru, la rândul său, o altă procedură de infringement tocmai pe modul în care se efectuează monitorizările în România.

• În anul 2016, spre exemplu, Agenția pentru Protecția Mediului Iași nu a putut furniza un raport complet pe monitorizarea particulelor PM10 din cauza unor probleme tehnice și a lipsei bugetului pentru reparații.
• În 2018, reprezentanții Primăriei s-au declarat dezamăgiți de amplasamentul stațiilor de monitorizare a calității aerului, în mod special a instalației din Podul de Piatră, din „cauza” căreia Comisia Europeană a luat atitudine în baza datelor furnizate pentru anul 2017.
• Nici datele de până în prezent nu sunt optimiste.
• La Iași, poluarea este asociată, îndeosebi, de așa-numitele particile P10, foarte fine, care pun sănătatea în pericol în momentul inhalării. Sunt particule de praf, spori mucegai, o serie de elemente rezultate din combustia motoarelor și din încălzirea locuințelor pe bază de centrală termică.
• Oamenii de știință, însă, afirmă că indicatorul PM10 este abia suprafața aisbergului, iar actualele metode de monitorizare sunt total insuficiente.
• Cercetătorii de la Facultatea de Fizică a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, sub coordonarea conferențiarului Silviu Gurlui, președinte al filialei municipale USR Iași, vor dezvolta, în mai puțin de un an, o instalație de tip laser ce va fi capabilă să ofere o imagine fidelă cu privire la gradul de poluare din oraș.

Colegul nostru, Lucian Bălănuță, a reunit toate interviurile realizate la începutul lunii august pe subiectul poluării pentru a creiona principalele probleme de mediu ale Iașului.

Radu Botez, viceprimarul Iașului

Reprezentanții Primăriei municipiul Iași contestă în continuare modul în care a fost realizată monitorizarea calității aerului la stația din Podul de Piatră și enumeră o sumă de elemente pentru care respectivele măsurători ar fi neconforme. Viceprimarul Radu Botez afirmă că o serie de măsuri au fost deja implementate pentru îmbunătățirea calității aerului, însă acestea nu ar avea substanță fără un efort conjugat din partea Guvernului. De asemenea, el afirmă că procentajul de spațiu verde din oraș a fost adus la standardele europene, iar eforturile sunt concentrate, în continuare, pentru a rezolva problemele legate de construcțiile care se desfășoară în domeniul imobiliar.

Lucian Bălănuță: De ce a durat atât de mult adoptarea acestui Plan privind îmbunătățirea calitățiia aerului? Știu că a fost respins de multe ori de Agenția pentru Protecția Mediului…

Radu Botez, viceprimarul Iașului: Pentru foarte multe proiecte care sunt excecutate de către firme abilitate pe anumite domenii sunt necesare tot felul de avize. Aceste avize nu sunt obținute, cum am dori noi, Primăria, într-un termen aș putea zice normal, ci durează o perioadă de timp. Toate aceste documentații sunt făcute de firme abilitate în domeniu, Primăria doar își pune probleme de oportunitate de a realiza un astfel de plan. În cazul Planului de Calitatea a Aerului, această firmă ar fi trebuit să aibă permanent o legătură pozitivă cu Ministerul Mediului. Lucrurile au durat pentru că și cei de la Minister au vrut foarte mult să fie rezolvată latura birocratică. În primul rând interesul a fost pentru o documentație și, spun eu, pe planul doi s-a situat permanent rezolvarea concretă a problemelor privind calitatea aerului în Iași. Pentru că avem o stație de analiză a acestui PM10, o stație pe care noi o contestăm, spunem că nu este situată corespunzător conform normelor europene, și pentru că această stație a arătat permanent valori ridicate, sigur că a trebuit să facem această analiză, a indicatorului PM10, cum alte orașe, spre exemplu Brașovul, trebuie să facă o analiză a oxidului de azot, considerându-se că acolo poluarea, în principal, este datorată traficului auto. Mai există un element birocratic, faptul că la nivel european s-a considerat că această poluare vine din două surse principale: de la traficul auto și a doua sursă este dată de centralele individuale, termice, existente în toată Europa. Noi, în sensul de România, luând aceste lucruri mot-a-mot, fără să vedem realitățile existente la noi în țară, cum facem, de multe ori în multe domenii. La Iași am luat o serie de măsuri pentru a limita acest praf. Avem și în viitor o serie de măsuri pe care trebuie să le luăm. Concluziile din acest Plan de calitate a aerului conduc spre o implicare, în primul rând, a statului, în îmbunătățirea calității aerului.

Lucian Bălănuță: Legat de acea contestație la adresa modului în care a fost amplasată stația de monitorizare în Podul de Piatră, concret, ați inițiat vreun demers?

Radu Botez, viceprimarul Iașului: Am inițiat mai multe demersuri și am explicat câteva lucruri: înălțimea la care stația este ridicată, distanța față de un centru important de circulație, faptul că acea stație a înregistrat valori ridicate pe timpul derulării lucrărilor de construcție din zona respectivă. Sunt foarte bine precizate în modul în care datele de la o astfel de stație sunt corelate și duc la o anumită concluzie. Iașul, din punctul de vedere al normelor europene, nu mai este pe o listă neagră, pentru că aceste norme europene spun că trebuie să existe un anumit număr de depășiri consecutive. La ora actuală în această situație se situează Bucureștiul. Vom lua, în continuare, pentru că am luat deja, o serie de măsuri care, sperăm noi, să conducă la diminuarea acestui indicator PM10. Fără un anumit sprijin guvernamental, lucrurile nu se vor îmbunătăți semnificativ.

Lucian Bălănuță: Care sunt principalele măsuri cuprinse în acest plan și care ar fi calendarul de îndeplinire?

Radu Botez, viceprimarul Iașului: Calendarul este pe următorii 5 ani. Voi începe cu măsurile care sunt prevăzute în plan, dar care au fost luate deja. Un regulament privind șantierele de construcții, modul în care mașinile pot să iasă din incintele respective, un alt element, prelungirea rețelei de energie termică (Iașul având cea mai lungă rețea din țară, după București), un alt element este dat de reabilitarea și prelungirea rețelei de tramvaie (Iașul având cea mai lungă rețea de tramvaie, după București), înnoirea parcului auto pentru transportul public (Iașul având la ora actuală cel mai nou parc auto din țară). Aceste măsuri nu pot să ducă la o îmbunătățire semnificativă, dacă nu există măsuri complementare la nivel guvernamental – șosea de centură, mai ales pe latura nordică, pentru a evita traficul greu din zona de Nord și zone de Est. Așteptăm măsuri și am făcut niște propuneri foarte concrete – o schimbare a modului de impozitare a autoturismelor.

Lucian Bălănuță: Cum se poate ajunge la așa ceva? Știu că nu ține strict de administrația publică locală.

Radu Botez, viceprimarul Iașului: Nu ține absolut deloc de administrația publică, am făcut propuneri concrete, simple și anume modul în care s-a realizat impozitarea auto în anumite țări vestice. Și anume, această impozitare trebuie realizată în funcție de gradul de poluare, dat de acel indicativ EURO. Ar fi foarte dificil să ajungem la nivelul Germaniei, de acum, în care gradul de poluare a unei mașini este dat efectiv de oxidul de carbon emis de mașina respectivă. Ar fi costuri imense. Mai bine ne-am limita la acest EURO. O dată – gradul de poluare, al doilea elemente – cilindri. Avem o mașină de 1.5 litri, pentru care impozitul este de 100 de lei (este un exemplu), dacă are EURO 4 va plăti 100 de lei, dacă are EURO 5 va plăti 75, dacă are EURO 6 – 50 de lei, astfel încât să încurajăm aducerea în țară de mașini noi și să descurajăm cumpărarea de vechituri. Cred că este o măsură simplă, se aplică în celelalte țări europene. Chiar nu înțeleg orbirea, încăpățânarea de la noi, pe partea de finanțe, pe partea de mediu și vedem aceste discuții cu timbrul de mediu care trebuie să fim atenți, să nu mai poată fi contestat și tot felul de lucruri din acestea ca și cum te-ai scărpina cu mâna dreaptă la urechea stângă.

Lucian Bălănuță: Noi ce am putea face pentru a contracara efectele poluării?

Radu Botez, viceprimarul Iașului: Zone împădurite, în primul rând. Partea aceasta expusă, cum este și Vestul orașului, contribuie foarte mult la creșterea prafului din localități. Ar mai fi câteva elemente, am avut discuții la Ministerul Mediului. Așa-zisele aliniamente verzi de-a lungul străzilor, aliniamente care nu mai există în vest sau există într-un mod în care pot fi întreținute corespunzător. Noi avem aceste aliniamente, sunt vara cu iarbă, nu cu gazon, pentru că ar fi foarte greu de întreținut, dar din noiembrie până în martie aceste zone sunt cu noroi. Produc praf la bordură indiferent de câte ori Salubrisul curăță și spală strada. Ar trebui aceste zone să fie tratate altfel și ar trebui o legislație la nivel național. Cei de la Garda de Mediu au spus că nu avem voie să modificăm spațiul verde, însă nu orice bucată de pământ ar trebui să fie numită spațiu verde. Spațiul verde ar trebui să fie foarte clar spațiul care trebuie întreținut.

Lucian Bălănuță: Pe de altă parte, în ce mod afectează amânarea intrării în vigoare a noului Plan Urbanistic General măsurile de combatere a poluării prin sporirea procentajului de spațiu verde?

Radu Botez, viceprimarul Iașului: Noi am crescut acest nivel de spațiu verde în ultima perioadă. Suntem la o valoare peste normele europene. Datele noi sunt prevăzute în actualul PUG și cu toții ne dorim să avizăm acest PUG. Mai avem două avize. La ora actuală documentația stă pentru un raport la Comisia de Monumente de pe lângă Consiliul Județean Iași, de două luni, în condițiile în care dânșii nu trebuie să dea un aviz, ci trebuie să își spună un punct de vedere și să îl trimită la București. După părerea mea, inacceptabil acest lucru, și, cred că, poate nu sunt singurii care nu realizează importanța unor anumite proceduri, documentații pentru municipiul Iași.

Lucian Bălănuță: În momentul în care un dezvoltator vrea să construiască un bloc pe 2000mp, în autorizația de construcție ce este prevăzut pentru spațiul verde?

Radu Botez, viceprimarul Iașului: Există un anumit procent pentru spațiul verde, procent care la emiterea autorizației există, dar mai departe controlul în timp a modului în care se desfășoară lucrurile în zona respectivă nu este realizat, n-aș putea spune, ca o motivație, din lipsă de personal, dar nu există clar un control în timp. Dorim să facem îmbunătățiri. Sperăm să avem acces la anumite hărți din satelit, există această posibilitate și să primim la nivelul orașului, cu o întârziere, ca să fie un preț rezonabil, de două-trei luni. Săptămânal, aceste hărți, printr-un program, să compare situația existentă în oraș, astfel încât programul să ne atragă atenția: aici a dispărut un copac, aici a apărut un garaj, aici s-a întâmplat asta și asta. Avem probleme cu construcțiile noi. Dorim, într-un viitor, să își parcheze toate mașinile în subteran. Lucrurile nu sunt simple. Nu există o legislație clară care să ne dea nouă voie să impunem anumite modificări la nivel local. Așa-zisa autonomie locală este doar declarativă.

Interviu realizat la 1 august 2018

Agenția pentru Protecția Mediului Iași

Datele obținute de la Agenția pentru Protecția Mediului Iași arată că și în 2018 sunt șanse mari ca depășirile indicatorului PM10 să intre sub lupa Comisiei Europene. Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel al PM10 sub 20 µg/m3, legislația românească sub 40 µg/m3, însă în municipiul Iași până și nivelul din actul normativ național este depășit.

Lucian Bălănuță: De câte ori este depăşita limita pulberilor PM10 admise în municipiul Iaşi?

Cecilia Pilă, consilier APM Iași: Agenția pentru Protecția MediuluiÎn perioada 1 ianuarie – 23 iulie 2018, ca urmare a monitorizării calității aerului prin cele 6 staţii automate, în județul Iași s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecția sănătății umane la indicatorul particule în suspensie PM10 determinat gravimetric, astfel:

– 54 depăşiri s-au înregistrat la staţia de trafic IS-1 Podul de Piatră;

– 32 depăşiri la staţia de fond urban IS-2 Decebal- Cantemir;

– 12 depăşiri la staţia de fond suburban IS-5 Tomești;

– 32 depăşiri la staţia de fond urban-trafic IS-6 Bosia Ungheni.

Datele de calitatea aerului pentru anul 2018, validate la nivelul APM Iaşi, vor fi certificate de ANPM-CECA până la finalul lunii septembrie 2019, conform legislaţiei în vigoare.

Metoda de referinţă pentru determinarea PM10 este metoda gravimetrică.

Rezultatele monitorizării prin metoda de referinţă gravimetrică a particulelor în suspensie PM10 în judeţul Iaşi, în anul 2017, a evidenţiat:

– 83 depăşiri s-au înregistrat la staţia de trafic IS-1 Podul de Piatră;

– 40 depăşiri la staţia de fond urban IS-2 Decebal- Cantemir (începând cu data de 04 februarie 2017 s-a măsurat și PM10 gravimetric);

– 7 depăşiri la staţia de fond rural IS-4 Aroneanu;

– 30 depăşiri la staţia de fond suburban IS-5 Tomești (captura de date a fost insuficientă pentru evaluarea calității aerului);

– 23 depăşiri la staţia de fond urban-trafic IS-6 Bosia Ungheni captura de date a fost insuficientă pentru evaluarea calității aerului);

În anul 2017, s-a înregistrat depășirea valorii limită anuale pentru protecția sănătății umane la indicatorul particule în suspensie în stația de trafic IS-1 Podu de Piatră. Media anuală înregistrată a fost de 43,87μg/m3, față de valoarea limită anuală de 40 μg/m3, stabilită conform Legii nr.104 din 2011 actualizată

Lucian Bălănuță: Care sunt parametri indicaţi de staţiile de monitorizare existente pe teritoriul municipiului/judeţului Iaşi? (cel mai recent raport cu exemplificări, cu vârful de depăşiri pe zi)

Cecilia Pilă, consilier APM Iași: Calitatea aerului în judeţul Iaşi este monitorizată prin măsurători continue în 6 staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente în reţeaua realizată prin proiect PHARE RO 2002. Poluanţii monitorizaţi sunt specifici fiecărui tip de staţie şi se raportează la valorile limită prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, actualizată. Metodele de măsurare folosite pentru determinarea poluanţilor specifici sunt metodele de referinţă prevăzute în Legea 104/2011.

Lista completă a poluanţilor monitorizaţi în staţiile automate din judeţul Iaşi poate fi consultată în rapoartele lunare şi anuale privind starea mediului din judeţul Iaşi disponibile pe site-ul http://www.anpm.ro/web/apm-iasi/raport-de-mediu.

1. Staţia IS-1 – Podu de Piatră (B-dul N. Iorga)– staţie de trafic, Poluanţi monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb, Ni, Cd (din PM10), PM10 automat, PM10 gravimetric, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen.
2. Staţia IS-2 – Decebal – Cantemir (Aleea Decebal nr. 10)– staţie de fond urban, Poluanţi monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, PM10 gravimetric, PM2.5 gravimetric, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen, corelaţi cu datele meteorologice directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii.
3. Staţia IS-3 – Oancea – Tătăraşi (str. Han Tătar nr. 14 – Esplanada Oancea)– staţie industrială , Poluanţi monitorizaţi sunt : SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 automat.
4. Staţia IS-4 – Aroneanu (comuna Aroneanu, sat Aroneanu, jud. Iaşi) – staţie de fond rural, Poluanţi monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb, Ni, Cd (din PM10), PM10 gravimetric, corelaţi cu datele meteorologice directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii.
5. Staţia IS-5 – Tomeşti (comuna Tomeşti, sat Tomesti, str. M. Codreanu jud.Iași)– staţie de fond suburban, Poluanţi monitorizaţi sunt :SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 gravimetric.
6. Staţia IS-6 – Bosia – Ungheni (comuna Bosia, sat Ungheni, jud. Iaşi)- staţie de fond urban/trafic. Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, PM10 automat şi PM10 gravimetric, CO, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m,p – xilen, parametrii meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Cele șase staţii sunt dotate cu analizoare automate care măsoară continuu concentraţiile în aerul înconjurător ale următorilor poluanţi: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule în suspensie (PM10).

Măsurarea concentraţiilor de metale grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd) și nichel (Ni), din fracția PM10 s-a efectuat în cadrul laboratorului APM Iași prin spectrometrie de absorbţie atomică în cuptor de grafit .

Lucian Bălănuță: Unde ajung aceste raportări?

Cecilia Pilă, consilier APM Iași: Datele colectate de la stații stau la baza elaborării buletinelor zilnice de informare şi lunare a calității aerului, care sunt puse la dispoziția publicului, fiind postate pe pagina de internet a APM Iasi http://www.anpm.ro/web/apm-iasi/buletine-calitate-aer.

Informările lunare și anuale privind calitatea aerului, în care sunt cuprinse informațiile obținute de la stații sunt postate pe pagina de internet a APM Iaşi http://www.anpm.ro/web/apm-iasi/rapoarte-si-informari-la-nivel-national

Datele din RLMCA, validate de operatorul local și certificate de către Centrul de Evaluare a Calității Aerului sunt transmise anual către baza de date EIONET a Agenției Europene de Mediu, care poate fi consultată de pe site-urile:

– http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/eiodata/- pentru intervalul 2007-2012.

-http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/aqd/e1a – începând cu anul 2013.

De asemenea, APM Iasi elaborează Rapoarte anuale privind starea mediului în judeţul Iasi, cap. I – Calitatea şi poluarea aerului înconjurător, care sunt publicate pe pagina de internet a institutiei, apmis.anpm.ro, respectiv http://www.anpm.ro/web/apm-iasi/raport-de-mediu.

Lucian Bălănuță: Cum se prezinta evoluţia acestor parametri în ultimii 5/10 ani (în funcţie de raportările existente)? A crescut gradul de poluare prin acele pulberi PM10? Unde sunt ele concentrate îndeosebi?

Cecilia Pilă, consilier APM Iași: Principala problemă la nivelul municipiului Iaşi pe calitatea aerului este legată de depăşiri ale valorii limită anuale și zilnice la particule în suspensie PM10, înregistrate în staţia de trafic IS-1 Podu de Piatră.

Deoarece în anii 2006, 2007 și 2008 în aglomerarea Iaşi au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane la indicatorul PM10, APM Iași a inițiat Programul de Gestionare a Calităţii Aerului pentru indicatorul PM10, aprobat prin HCL nr. 466/ 22.12.2008.

Revizuirea programului a fost declanşată în anul 2010 în urma notificării României de către Comisia Europeană cu privire la înregistrarea de depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecția sănătăţii umane la indicatorul particule în suspensie PM10. Elaborarea programului revizuit s-a realizat de grupul de lucru constituit în Comisia Tehnică aprobată prin Ordinul Instituţiei Prefectului Iaşi nr. 316/12.04.2010 privind modificarea componenţei Comisiei Tehnice pentru elaborarea programelor de gestionare a calităţii aerului. Programul revizuit de Gestionare a Calității aerului în aglomerarea Iași pentru indicatorul PM10 a fost aprobat prin HCJ nr. 195/28.07.2010.

Pe toată perioada desfășurării programului 2009-2013, s-au înregistrat depășiri ale valorii limită anuale și zilnice la particule în suspensie PM10, monitorizate în staţia de trafic IS-1 Pd. Piatră astfel:

– în anii 2009 și 2012, valoarea limită medie anuală a fost depăşită, iar numărul depăşirilor valorii limită zilnice a fost mai mare de 35;

– în anul 2010, nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită medii anuale, iar numărul de depășiri ale valorii limită zilnice a fost sub 35, captura de date a fost insuficientă pentru evaluarea calității aerului ;

– în anul 2011, valoarea limită medie anuală a fost depăşită, iar numărul depăşirilor valorii limită zilnice a fost de 35, captura de date a fost insuficientă pentru evaluarea calității aerului ;

– în anul 2013, valoarea limită medie anuală a fost depăşită, iar numărul depăşirilor valorii limită zilnice a fost sub 35;

– în anul 2014, captura de date a fost insuficientă pentru evaluarea măsurărilor din stația IS-1 situație datorată unor probleme tehnice și a lipsei bugetului pentru reparații;

– în anul 2015, s-au înregistrat 38 depășiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10 în stația de trafic IS-1 Podu de Piatră. Conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, numărul maxim de depăşirui admise este de 35 de ori (zile) într-un an calendaristic;

– în anul 2016, captura de date a fost insuficientă pentru evaluarea măsurărilor din stația IS-1, situație datorată unor probleme tehnice și a lipsei bugetului pentru reparații (în perioada 25 octombrie – 31decembrie 2016, în nicio staţie de monitorizare a calităţii aerului nu s-a determinat PM10 gravimetric datorită unor probleme tehnice).

– în anul 2017, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice, mai mult de 35 ori într-un an calendaristic, în stația IS-1 Podu de Piatră.

Interviu realizat la 2 august 2018

Lucian Bălănuță