Orban: În nicio ţară nu se dau legi pentru construcţia de autostrăzi; la noi s-au dat,din motive electorale
Publicat de , 27 iunie 2021, 07:17
UPDATE – Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a declarat, sâmbătă, în timpul unei conferinţe de presă susţinută la Iaşi, că România este singura ţară unde s-au dat legi privind construcţia de autostrăzi, motivul fiind cel electoral.
‘În nicio ţară din lumea asta nu se dau legi pentru construcţia de autostrăzi. Noi am dat legi pentru că au fost parlamentari care au vrut să îşi facă campanie electorală şi au iniţiat proiecte de legi. Ceilalţi parlamentari erau puşi în situaţia că dacă nu votează, vor fi acuzaţi că nu vor să se finalizeze proiectul. Noi am ajuns să votăm legi pentru construcţia de autostrăzi. S-a votat lege pentru Autostrada Unirii, s-a votat lege pentru Autostrada Bacău-Braşov, s-au votat legi din astea’, a răspuns jurnaliştilor Ludovic Orban.
Acesta a spus, totodată, că guvernările liberalilor au tratat cu maximă seriozitate proiectele privind autostrăzile care vor lega Moldova de celalte zone ale ţării, A7 şi A8 în special.
‘În ceea ce priveşte A8, am licitat, s-au semnat contractele, se pare că a câştigat Consitrans contractul de realizare a studiului de fezabilitate a documentului tehnic şi de pregătire a documentaţiei pentru licitaţie. Am redus termenul la 24 de luni faţă de termenul iniţial de 36 de luni, s-a semnat contractul şi s-au început lucrările. Suntem aproape gata cu studiul de fezabilitate pe tronsonul Târgu Mureş – Târgu Neamţ. De asemenea, vedem dacă putem finanţa prin PNRR cele două capete, legătura dintre A7 şi A8, şi Târgu Mureş şi Miercurea Nirajului. Dar ca să poţi să-l finanţezi prin PNRR, trebuie să ai garanţia că poţi să finalizezi lucrările de construcţie, cu recepţie la finalizarea lucrărilor, până în 31 decembrie 2026. Ori aici trebuie să facem o planificare foarte riguroasă care să ţină cont şi de eventualele accidente care pot să apară. Există riscul că dacă introducem spre finanţare un proiect pe care nu putem să-l ducem la termen până pe 31 decembrie 2026, să pierdem banii. Aici sunt nişte decizii extrem de riguroase care trebuie luate nu pe baza unor imbolduri lozincarde. Noi am tratat cu atenţie toate proiectele de infrastructură. De altfel, mă bucur că în timpul guvernului meu s-au inaugurat primii 17 kilometri de autostradă din Moldova, autostrada de centură a Bacăului care este parte din A7’, a spus Ludovic Orban.
Conform afirmaţiilor sale, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi finanţate cel puţin patru proiecte din A7 care ‘sunt mature şi se poate trece direct la licitaţia pentru construirea tronsoanelor respective’.
Ludovic Orban a ţinut să reamintească faptul că despre autostrada A8, prin care se doreşte legarea estului României de vestul ţării, s-a vorbit încă de pe vremea când era ministru al Transporturilor, când s-a făcut primul studiu de prefezabilitate.
‘Acordăm prioritate maximă autostrăzii A8, care pentru mine este un proiect de suflet. Şi vă readuc aminte că despre autostrada Târgu Mureş – Iaşi a început să se vorbească în timpul mandatului meu de ministru al Transporturilor, când de altfel am şi făcut licitaţia pentru studiul de prefezabilitate’, a mai spus liderul PNL.
UPDATE – Preşedintele PNL şi al Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a declarat sâmbătă, la Iaşi, că ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a sesizat Comisia de la Veneţia cu privire la proiectul de desfiinţare al Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) fără să îl informeze pe premier şi pe partenerii din coaliţia de guvernare, iar acest lucru întârzie adoptarea în Parlament a iniţiativei respective.
Orban a subliniat, într-o conferinţă de presă, că încă de la preluarea guvernării în 2019, PNL a supus dezbaterii publice desfiinţarea SIIJ şi că partidul din care face parte a depus încă din legislatura trecută proiectul de lege care prevede desfiinţarea acestei secţii speciale.
‘Noi dezbatem problema desfiinţării secţiei speciale încă de la preluarea guvernării. PNL a depus încă din legislatura trecută proiectul de lege privind desfiinţarea secţiei speciale. Am ajuns la un acord în coaliţie în care am susţinut o formulă care a fost adoptată în Camera Deputaţilor cu 170 de voturi pentru. Repet, în Camera Deputaţilor, prima Cameră sesizată, s-a adoptat proiectul de lege de desfiinţare a secţiei speciale într-o formă care a fost stabilită la nivelul coaliţiei. Ulterior adoptării acestei reforme, ministrul Justiţiei, fără să ne informeze, a sesizat Comisia de la Veneţia. Repet, fără să informeze premierul, fără să facă informare în coaliţie. N-am spus nimic. OK. A sesizat ministrul Justiţiei Comisia de la Veneţia. El ne-a pus în situaţia în care odată cu sesizarea Comisiei de la Veneţia să aşteptăm punctul de vedere al acestei comisii, care se va da probabil în jurul datei de 3 iulie. Decizia de la nivelul coaliţiei, pe care am discutat-o cu doamna senator Iulia Scântei, care e preşedintele Comisiei Juridice, este aceea de a aştepta punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia, de a ne întâlni în coaliţie specialiştii împreună cu palierul politic, de a conveni asupra unei forme care să fie comună în coaliţie’, a răspuns jurnaliştilor Ludovic Orban.
De asemenea, el a reiterat că după ce se va primi răspunsul Comisiei de la Veneţia, se va convoca o sesiune extraordinară a Senatului cu privire la adoptarea acestui proiect. ‘De asemenea, am convenit ca imediat după ce decidem asupra acestei forme să convocăm o sesiune extraordinară la Senat, pentru este camera decizională, şi să adoptăm proiectul de lege de desfiinţare a secţiei speciale în forma pe care o vom conveni, ţinând cont de observaţiile şi punctele de vedere ale Comisiei de la Veneţia. Asta e realitatea. Eu nu dau vina pe nimeni’, a mai afirmat Ludovic Orban.
Prezentă la conferinţa de presă, senatorul PNL Iaşi Iuliana Scântei, preşedintele Comisiei juridice din Senat, a declarat că demersul ministrului Justiţiei de a sesiza Comisia de la Veneţia îi aparţine integral acestuia.
‘Coaliţia l-a mandatat pe ministrul Justiţiei cu realizarea mai multor obiective în domeniul justiţiei, reformelor din justiţie, reparării legilor justiţiei. Unul dintre aceste obiective viza desfiinţarea Secţiei de investigare a nfracţiunilor din domeniul Justiţiei, criticile din legislativul trecut, recomandările din rapoartele MCV şi rapoartele GRECO, inclusiv ultima decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Modul în care şi-a organizat ministrul Justiţiei strategia, modul în care şi-a gestionat acest drept, în mod personal aş putea să spun, de a sesiza Comisia de la Veneţia fără să sesizeze în prealabil cu privire la efectele inclusiv la nivelul timpului, decalării unor decizii politice, şi exercitării votului final, i-au aparţinut. Liderii din coaliţie au fost puşi în situaţia în care să remedieze ceea ce era de remediat ca urmare a întârzierilor generate de aceste strategii proprii ale ministrului Justiţiei în funcţie. Într-adevăr, odată ce ai sesizat Comisia de la Veneţia, nu poţi să întorci spatele Comisiei de la Veneţia şi să spui că nu te mai interesează să aştepţi punctul de vedere’, a spus senatorul Iuliana Scântei.
Ea a adăugat că deşi din luna martie au fost organizate mai multe dezbateri privind desfiinţarea SIIJ, la care a luat parte şi ministrul Justiţiei, ea a aflat de demersul lui Stelian Ion pe lângă Comisia de la Veneţia în timpul unei polemici avute în plen cu PSD privind urgentarea desfiinţării acestei secţii speciale.
‘În acelaşi timp, nu am stat degeaba în această sesiune parlamentară. Din luna martie, de când am primit la Senat proiectul de desfiinţare a SIIJ în calitate de preşedinte al Comisiei juridice, am iniţiat cinci dezbateri publice cu reprezentanţii sistemului judiciar, ICCJ, CSM, şefii Parchetelor, ministrul Justiţiei a fost şi el la toate dezbaterile, apoi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, societatea civilă. Toţi cei implicaţi în aceste dezbateri nu au susţinut din punct de vedere constituţional, şi din punct de vedere legal, forma adoptată la Camera Deputaţilor, solicitându-ne ca în momentul votării la final să amendăm acea formă în acord cu punctul de vedere pe care îl aşteptăm de la Comisia de la Veneţia. Prin urmare, suntem într-o întârziere de calendar, nu ne este datorată, pentru că nu am fost chestionaţi. Personal, despre această sesizare a Comisiei de la Veneţia am aflat în plenul Senatului în timp ce ne luptam cu PSD pentru adoptarea procedurii de urgenţă pe acest proiect. L-am luat ca atare, mergem mai departe şi ne vom realiza obiectivul’, a mai afirmat senatorul Iuliana Scântei.
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat duminică, 20 iunie, că îşi doreşte o sesiune parlamentară extraordinară la Senat pentru adoptarea legii de desfiinţare a SIIJ, în condiţiile în care ,la începutul lunii iulie va veni şi punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia pe acest subiect.
”Astăzi Secţia de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie ar fi trebuit să fie deja istorie. (…) SIIJ-ul, aşa cum am spus, are zilele numărate, pentru că la începutul lunii iulie vom primi şi avizul din partea Comisiei de la Veneţia, care eu nu am emoţii personal că va fi un aviz în care se va merge pe aceeaşi linie, Comisia de la Veneţia a criticat de la bun început înfiinţarea acestei Secţii speciale şi nu am aşteptarea să aibă o altă opinie. (…) Imediat după ce vom avea acest aviz din partea Comisiei de la Veneţia, adică la începutul lunii iulie, am propus o sesiune extraordinară a Parlamentului, a Senatului, pentru a vota în cameră decizională – deci, nu mai avem de trecut prin mai multe etape; deja legea a fost votată în Cameră, urmează votul final în Senat. (…) Desfiinţarea Secţiei speciale se va întâmpla, asta e o certitudine. Faptul că nu s-a realizat până acum este un lucru care nu ne dă motive de bucurie, însă această secţie, în această perioadă de vacanţă parlamentară, eu cred că ar trebui desfiinţată”, a spus el, duminică, la Digi 24.
În opinia ministrului, felul cum va fi adoptată legea de desfiinţare a SIIJ va fi un semnal şi pentru modul în care vor decurge dezbaterile pe legile Justiţiei.
”Nu era o chestiune pe care să mi-o doresc neapărat, aceasta de a avea semnale suplimentare din partea Comisiei de la Veneţia pe acest subiect al desfiinţării SIIJ, pentru că aşa cum spuneam deja s-a exprimat Comisia de la Veneţia, dar în momentul în care au fost anumite amendamente în Camera Deputaţilor şi au existat comentarii în spaţiul public din partea unor magistraţi, din partea societăţii civile, am considerat că este foarte important să primim acest aviz şi să vedem ce părere au şi alţii din exterior”, a menţionat ministrul.
Stelian Ion a făcut referire la discuţiile din coaliţie pe subiectul desfiinţării SIIJ.
”Au existat din partea unor colegi de coaliţie anumite îndoieli. Eu personal am insistat şi am fost prezent la toate discuţiile pe Secţia specială încercând să-i conving pe colegi că aceasta este varianta cea mai corectă, de revenire la situaţia dinainte de înfiinţarea secţiei, care a fost o situaţie în care lucrurile funcţionau, aveam urmăriri, aveam anchete pe toate domeniile, pe partea de corupţie DNA-ul avea activitate şi în privinţa magistraţilor. Ce se întâmplă acum e total inacceptabil. (…) E foarte limpede că varianta cea mai bună este aceea care este consemnată în programul de guvernare: desfiinţarea SIIJ, refacerea competenţei DNA pe porţiunea, evident, care interesează corupţia, dosarele care nu ţin de acest fenomen al corupţiei, spre exemplu, cele care ţin de criminalitate organizată să meargă către DIICOT şi alte dosare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte şi aceasta ar fi soluţia cea mai potrivită”, a mai spus ministrul Justiţiei.
UPDATE – Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a declarat sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă, că la Iaşi parteneriatul cu USR PLUS funcţionează după o ‘înţelegere originală’.
‘E o înţelegere originală a parteneriatului pe care îl avem în cadrul coaliţiei, ca să mă exprim, aşa, elegant. În ceea ce ne priveşte noi îi considerăm parteneri şi încercăm să discutăm şi să negociem, să nu ne comportăm ca şi cum am fi adversari politici. Aşa este normal şi firesc. Asta trebuie să asigure o coeziune mai bună şi asupra bunei guvernării’, a răspuns jurnaliştilor Ludovic Orban, atunci când a fost întrebat de jurnalişti cum vede coaliţia de la Iaşi dintre PNL şi USR PLUS.
Atunci când a fost întrebat cum explică faptul că la Iaşi USR PLUS se află în opoziţie deschisă faţă de PNL, Orban a răspuns ‘am înţeles că au viceprimar’.
El a făcut referire la Cezar Baciu, unul dintre consilierii USR PLUS care a fost propus pentru funcţia de viceprimar nu din partea alianţei din care face parte, ci de liberali, şi votat doar de consilierii PNL şi PMP din plenul Consiliului Local. Votul a fost dat la câteva săptămâni după ce Baciu a fost singurul consilier USR PLUS care a votat bugetul local alături de cei din PNL şi PMP.
În urma desemnării lui Cezar Baciu în una dintre cele două funcţii de viceprimar, USR PLUS a decis excluderea sa din partid. Decizia a fost atacată de Cezar Baciu în instanţă. Până când instanţa va emite o decizie definitivă, Baciu poate rămâne în funcţia de viceprimar.
UPDATE – Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PNL, Ludovic Orban, a declarat sâmbătă, la Iaşi, cu ocazia unui ceremonial militar şi religios organizat cu prilejul celebrării Zilei Drapelului Naţional, că tricolorul este o parte a vieţii fiecărui român la care ne întoarcem de fiecare dată când avem nevoie de încurajare.
Aflat la Iaşi pentru a se întâlni cu primarii, consilierii locali şi judeţeni liberali, Ludovic Orban a luat parte şi la ceremoniile organizate la nivel local pentru celebrarea Zilei Drapelului Naţional.
Cu această ocazie, Ludovic Orban a subliniat importanţa tricolorului în evoluţia statului român şi provocărilor întâmpinate de români de-a lungul istoriei.
‘Drapelul este o parte a vieţii fiecărui român la care ne întoarcem de fiecare dată când avem nevoie de încurajare. Trecem printr-o perioadă grea în care criza sanitară, dificultăţile economice, agresiunile contra drepturilor omului şi contra principiilor democratice sunt numeroase în lume. Încă o dată trebuie să ne amintim cine suntem şi cine vrem să fim: o ţară puternică în spiritul său, o naţiune care nu a uitat deviza ‘Dreptate şi frăţie!’ sub care paşoptiştii au proclamat tricolorul ca simbol al luptei lor revoluţionare, nici artizanii Marii Uniri care şi-au dorit o ţară primitoare pentru toţi cei care trăiesc între graniţele sale, nici idealurile Revoluţiei noastre, cea care a pus capăt comunismului. Cred cu toată tăria că vom ţine dreaptă calea pe care ne-am aşezat cu speranţă şi demnitate în 1989, calea care ne-a adus în NATO şi în UE. Pe această cale tricolorul românesc ne va însoţi aşa cum s-a întâmplat întotdeauna. Cu această convingere în inimă sunt mândru să spun astăzi ‘La mulţi ani drapelului României! La mulţi ani, România!’, a spus Ludovic Orban, în alocuţiunea susţinută la eveniment.
Acesta a subliniat, totodată, că drapelul României ‘nu este un simbol rece şi îndepărtat’, potrivit numai ocaziilor solemne şi în ceremoniile de stat.
‘Este simbolul pe care sportivii noştri îl privesc cu lacrimi în ochi când se înalţă pentru a le onora succesul, cel pe care îl vedem purtat de tinerii elevi câştigători la olimpiade, semnul pe care îl poartă militarii români acolo unde bucuria le cere să fie prezenţi şi medicii români în misiunile internaţionale, stindardul sub care se fac demonstraţii în numele democraţiei şi apărării statului de drept, dar şi cel sub care se sărbătoreşte spontan orice victorie a românilor’, a mai spus Ludovic Orban.
El a făcut referire şi la faptul că, de-a lungul istoriei ţării noastre, drapelul naţional, fie că a fost proiectat în reprezentări artistice sau mişcări revoluţionare, ‘este primul la care ne gândim’.
‘În mintea noastră, imaginea însăşi a României este cea pe care pictorul paşoptist Constantin Rosenthal ne-a dăruit-o. Femeia curajoasă purtând costumul tradiţional românesc şi învăluită în drapelul tricolor. În 1989 tricolorul Revoluţiei anticomuniste a fost simbolul voinţei noastre de a ne recupera locul meritat în lume printre democraţiile europene. De fiecare dată când ne simţim aproape unii de alţii, când suntem mândri să facem parte din această naţiune, drapelul tricolor este primul la care ne gândim’, a mai spus Ludovic Orban.
Ceremonialul militar şi religios s-a desfăşurat în faţa clădirii în care funcţionează Instituţia Prefectului. La eveniment au fost prezenţi, printre alţii, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţului, prefectul judeţului, comandantul Garnizoanei Iaşi, mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei.
Sâmbătă, 26 iunie, va fi celebrată Ziua Drapelului Naţional.
Manifestările vor începe la ora 8.30, la Catedrala Mitropolitană, prin sfințirea Drapelului Național, ulterior întregul ceremonial urmând să se desfășoare în Piaţa Tricolorului (în faţa Casei Pătrate, pe strada Anastasie Panu), informează Primăria Municipiului Iași.
După alocuțiunile reprezentanților autorităților locale și ai Garnizoanei Iași vor urma binecuvântarea și înălțarea drapelului pe catarg și defilarea gărzii de onoare, moment în care se va finaliza și evenimentul.
Manifestările vor genera și o serie de restricții de circulație.
Astfel, între orele 9.00 și 10.30, în funcție de necesități, circulația rutieră va fi interzisă pe strada Anastasie Panu, între strada Palat (zona semafoarelor de lângă Școala „Gheorghe Asachi”) și strada Achim Stoia (Moldova Center). Circulația autovehiculelor va fi deviată pe liniile de tramvai.
***
Ziua Drapelului Național se sărbătoreşte în baza unei legi emisă în 20 mai 1998, care prevede organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice. Ea a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca tricolorul – albastru, galben și roşu – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor. Constituţia din 1866 a României prevedea la articolul 124: „culorile Principatelor Unite urmează a fi Albastru, Galben şi Roşu”. Ordinea şi dispoziţia culorilor au fost stabilite de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 26 martie 1867.
Protocolul actual impune ca drapelul României să fie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional.
