Preşedintele Academiei Române: Bucovinenii sunt cei mai vechi şi mai neaoşi moldoveni
Publicat de , 16 noiembrie 2018, 15:04
Bucovinenii sunt cei mai vechi şi mai neaoşi moldoveni, iar Ştefan cel Mare ”a deschis calea Ţării Româneşti înspre înveşnicire”, a declarat vineri, în cadrul şedinţei solemne a Academiei Române de la Muzeul Bucovinei din Suceava, desfăşurată cu ocazia Centenarului, preşedintele acestui for, prof. univ.dr. Ioan-Aurel Pop.
El a spus că bucovinenii au beneficiat de pătrunderea mai rapidă a civilizaţiei occidentale şi că se vorbeşte chiar de opoziţia dintre Bucovina şi Moldova, folosindu-se remarca nefericită ”civilizaţia superioară din Bucovina” în raport cu restul Moldovei.
‘De câte ori n-am auzit: Eu sunt bucovinean, nu moldovean. Mai întâi trebuie să ne reamintim că regiunea Bucovinei, cum se spune în Declaraţia de Unire, a fost chiar vatra Moldovei, adică Ţara de Sus (…) În Bucovina se găsesc cele trei capitale vechi ale Moldovei, adică Baia, Siret şi Suceava. Aici se află marile ctitorii şi tot aici se află gropniţele domneşti despre care pomeneşte Declaraţia de Unire, cu odorul cel sfânt de la Putna. Aici îşi doarme somnul de veci părintele Moldovei, eroul nostru naţional, Ştefan cel Mare şi Sfânt, care, aşa viforos cum era, a deschis calea Ţării Româneşti răsăritene înspre înveşnicire’, a spus Pop.
Preşedintele Academiei Române a explicat faptul că distincţia dintre Bucovina şi restul Moldovei este de dată recentă, din secolul al XVIII-lea, înainte neexistând decât Ţara de Sus şi Ţara de Jos, iar diviziunea cea veche dintre acestea două din urmă nu a fost pe meridian, nord-sud, cum au încercat şi au reuşit ruşii să facă de-a lungul Prutului, ci a fost pe paralelă, pe linia est-vest, după cum era structura ţărilor româneşti tradiţionale aliniate între munţi şi Nistru încă din primul mileniu al erei creştine.
‘Prin urmare, bucovinenii nu sunt numai moldoveni, dar sunt cei mai vechi, mai neaoşi moldoveni, dacă ţineţi seama de formarea voievodatului Moldovei’, a spus Pop, subliniind că nevoia de distincţie a bucovinenilor vine din cel puţin două motive, respectiv sensul peiorativ pe care îl dau unii, ignorant şi răuvoitor, numelui de moldovean, dar şi pătrunderea mai rapidă în Bucovina a civilizaţiei occidentale în urma anexării ei de austrieci.
‘E rău să te stăpânească străinii, dar nu-i tot una să te stăpânească un imperiu mai înapoiat sau unul mai avansat. Când spun mai înapoiat sau avansat mă gândesc la modelul de civilizaţie care domină astăzi în lume, nu mă gândesc la popoare. Iar modelul care domină astăzi în lume nu este cel răsăritean, bizantin şi ortodox, din păcate pentru noi, ci este modelul de civilizaţie concurenţial, individualist, competitiv, cu industrie, cu bănci, cu luptă până la sânge pentru profit. Acest model e cel care domină lumea’, a afirmat prof.univ.dr. Ioan-Aurel Pop, arătând că Bucovina, pătrunsă fără voia ei pe traseul acestui model, a devenit mai occidentală, mai potrivită cu modelul decât restul Moldovei.
Totodată, preşedintele Academiei Române a atras atenţia asupra ”pericolului” pe care îl reprezintă distincţia care face între moldoveni şi români.
‘Mai este o dinstincţie, între moldoveni şi români, care este mult mai primejdioasă, pentru că sapă încet şi sigur la rădăcinile naţiunii române. De când există pe scena internaţională Republica Moldova, confuzia se răspândeşte cu repeziciune şi în Occident (…) Din moment ce patria lui Eminescu este România, iar Eminescu este poet naţional şi în Moldova, cum să se poată vorbi de moldoveni ca un popor distinct de poporul român? E lipsit de logică’, a spus Pop.
În opinia preşedintelui Academiei Române, datoria fiecărui intelectual român, dar în principal a statului, este de a spulbera această confuzie.
‘Din pricina deosebirii voite dintre moldoveni şi români se nasc şi confuzii deosebite şi nu cred că soluţia este să răspândim confuzii. Cum bavarezii sunt germani, cum toscanii sunt italieni, şi moldovenii sunt români. Nu există nicio contradicţie între numele regional şi numele naţional’, a subliniat Pop.
(Agerpres/FOTO newsbucovina.ro)