Suceava: Cea mare locuinţă din Europa de acum 7.000 de ani, descoperită la Baia

Publicat de gabrielarotaru, 13 octombrie 2014, 17:33

Arheologii suceveni au făcut o nouă descoperire în situl pre-Cucuteni I de la Baia, cu o vechime de peste 7.000 de ani, confirmată de experţi din domeniu din Kiev – Ucraina şi Chişinău – Republica Moldova.

Directorul Muzeului Bucovinei din Suceava, arheologul Emil Constantin Ursu, a declarat, astăzi, că este vorba despre restul locuinţei care a fost găsită în timpul săpăturilor din 2013, ce datează din anii 5.200-5.100 ÎH şi este cea mai mare din Europa pe acest nivel cronologic. După această nouă descoperire, s-a concluzionat că locuinţa milenară de la Baia avea peste 200 metri pătraţi ca suprafaţă.

Potrivit lui Ursu, descoperirea este una din cele mai importante realizate în ultimii 40 de ani în arealul Pre-Cucuteni din România, Republica Moldova şi Ucraina. El a spus că din ceramica găsită deja în situl de la Baia au fost restaurate patru vase cu reprezentări antropomorfe stilizate, adăugând că două piese similare se găsesc în judeţul Neamţ şi alte două lângă Odessa.

Situl de la Baia a fost inspectat astăzi de preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, care a mulţumit echipei de arheologi pentru munca depusă şi a promis sprijin financiar de la buget pentru continuarea cercetărilor.

În vara anului 2013, cea mai mare locuinţă din prima fază a perioadei Precucuteni a fost descoperită de arheologi în localitatea suceveană Baia, specialişti de la Universitatea Cambridge sprijinind cercetările pentru a identifica modul în care, în acea perioadă, se făcea schimb de cereale între China şi Europa. Emil Ursu spunea atunci că este a treia locuinţă descoperită în acest areal, după alte două mai mici din faza a doua a perioadei pre-Cucuteni, descoperite în 2012.

El a explicat că, după continuarea cercetărilor, sub ceea ce se găsise în 2012, s-a dovedit a fi o locuinţă din prima fază a perioadei pre-Cucuteni.
‘Este foarte important acest lucru pentru că vorbim de al doilea sit pre-Cucuteni I descoperit în arealul unei civilizaţii care cuprinde Moldova, sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova şi Ucraina. Primul sit a fost descoperit în 1951’, spunea Ursu, adăugând că, în condiţiile în care s-a găsit doar un sit din prima fază pre-Cucuteni, de mai mult timp se vorbea de inexistenţa acestei faze, iar aşezarea descoperită la Baia vine să demonteze ceea ce se ştia până acum.

‘Este foarte nordică această locuire, ceea ce înseamnă că trebuie regândită, rediscutată şi bineînţeles cercetată această primă fază”, a spus Ursu, subliniind că, pentru certitudinea datării, se aşteaptă rezultatele analizei cu Carbon 14 care se face în Germania.

Potrivit lui Ursu, locuinţa descoperită la Baia este foarte mare, fiind cea mare locuinţă găsită vreodată în cultura pre-Cucuteni, se păstrează bine, iar în afară de ceramică şi un număr de vase întregibile au fost găsite şi foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, unicat în arealul pre- cucutenian, dar şi o vatră păstrată în integralitatea ei. Totodată, au fost găsite şi foarte multe râşniţe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă, motiv pentru care pe şantierul de la Baia a venit anul trecut o echipă de la Cambridge pentru a studia modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa şi Asia, în special China.

Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanţi specialişti în arheologie biomoleculară a cerealelor, declara atunci că studiază de zece ani modul în care a început schimbul de cereale între agricultori din Europa şi Asia şi că cercetările le-a început în China, unde a descoperit cereale aduse din Europa. ‘Cultura Cucuteni este foarte importantă pentru arheologii din lumea întreagă, fiind cunoscută pentru fascinanta ceramică pictată, dar totodată este importantă pentru etapele iniţiale de ferme care s-au răspândit în partea de est a Europei’, a spus Jones.

‘E o cultură minoră care credem că are legături cu culturile agricole din China. Am fost interesaţi de zece ani de această dezvoltare şi am început munca în China pentru a înţelege mai bine ce este cu aceste produse agricole, cereale’, a spus Jones, el subliniind că interesant pentru acea perioadă este faptul că nu s-au găsit numai în China cereale provenind din Europa, ci şi în Europa cereale din China, precum meiul. ‘În acea perioadă, pe vremea migraţiilor, transportul nu era atât de simplu, iar cum s-a făcut acesta este interesant’, a mai spus Jones. (agerpres/ FOTO newsbucovina.ro)