Ascultă Radio România Iași Live

24 ianuarie, Filă de calendar…

24 ianuarie, Filă de calendar…

Publicat de nicolaetomescu, 23 ianuarie 2020, 20:19 / actualizat: 24 ianuarie 2020, 11:47

  • 1859Unirea Principatelor Române. Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a ales, în unanimitate, pe domnul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti. La 5/17 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Moldovei îl alesese, în unanimitate, ca domn pe colonelul Al. I. Cuza…

Vezi și 24 ianuarie 2020, la Radio Iași

  • 1847: S-a născut actorul Ioan Anestin.

Școala primară şi un an la Liceu Sfântul Sava din Bucureşti… În 1859, se alătura trupei coordonate de Matei Millo; la 12 ani juca primele roluri: Curcanul în Rosa Magică şi Henry în Coliba Unchiului Tom. În 1867, era angajat de Theodor Teodorini la Craiova; după patru ani îşi formase o trupă particulară alături de care pronea în turnee prin provincie. Apreciat de I.L. Caragiale, atunci decan al scenei româneşti,  a fost invitat să joace pe prima scenă a ţării (1888). S-a dovedit, de asemenea, un excelent interpret de operetă. În 1889, revenea la Craiova unde s-a stabilit definitiv; în 1910, era ales în Comitetul direcţiei de scenă al Teatrului Naţional din Craiova. Actor, director de scenă, îndrumător de tinere talente, Ion Anestin a fost şi autor dramatic, piesele sale fiind jucate şi la Craiova: O inspecţieJianu, căpitan de haiduci. S-a remarcat, îndeosebi, în rolurile Postum din Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri,Vrăjitoarea din Înşiră-te mărgărite de V. Eftimiu, Spriridon, Dumitrache, Conu Leonida în operele lui I.L. Caragiale…

  • 1862: Deschiderea, la Bucureşti, a primului Parlament al Principatelor Unite. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) proclamă în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti, reunite în şedinţă comună, Unirea definitivă a Principatelor, iar oraşul Bucureşti este desemnat capitala ţării.
  • 1881: S-a născut Mihail Gaşpar, prozator şi publicist timişorean. După Unirea din 1918, a fost deputat în Parlamentul din Bucureşti.

Urmează liceul la Timişoara (1892-1897), Becicherecul Mare (1897-1898) şi la Beiuş (1898-1900), apoi cursurile Institutului Teologic din Caransebeş (1900-1903). După absolvire, se căsătoreşte cu Livia Blajovan şi este hirotonit diacon la Lugoj, iar în anul 1911 devine protopop al Bocşei. Este condamnat de autorităţile austro-ungare la zece luni de închisoare pentru „delicte de presă” (1907). Face parte din redacţia ziarului „Drapelul” din Lugoj, în 1919 şi în 1920, când publicaţia e suprimată de cenzură, între 1923 şi 1929 editează la Bocşa ziarul „Drum nou”. Debutează în „Drapelul” (1902), sub pseudonimul Sorin, cu legenda Stâlpii lui Alexandru Basarab. Debutul editorial îl reprezintă volumul Japonia (1905). Direcţiile principale ale scrisului său, anunţate chiar de prima culegere de povestiri, În vraja trecutului (1908), sunt istoria naţională şi universul rural, a căror evocare este, în general, lipsită de exaltări şi deformări idilice. Scrierile dedicate satului bănăţean dezvoltă conflicte politice (Românii din Potlogi), naţionale (Părintele Vichentie) sau între generaţii (Casa cu obloane verzi) şi sunt străbătute de un evident moralism. Nuvelele istorice (Rada, La Podul înalt, Pace, Moartea hotnogului etc.) şi îndeosebi romanele cu această tematică, Din vremuri de mărire (1910), Fata vornicului Oană (1929; Premiul Societăţii Scriitorilor), evocă exclusiv Moldova sub Ştefan cel Mare, predilecţie profund semnificativă pentru un scriitor român dintr-o provincie aflată sub jurisdicţie străină.

  • 1889: S-a născut (la Boboştiţa, Albania) Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator şi memorialist; membru al Academiei Române.

În 1927, introduce fraudulos în repertoriul Teatrului Naţional din Cluj, sub semnătura Ion Dinu, propria-i piesă, Un escroc sentimental. În 1956 Eftimiu a întocmit o clasificare a propriilor lucrări, după un criteriu tematic. Primul ciclu, şi cel mai important, cuprinde Legende româneşti: Înşir-te mărgărite (1911), Strămoşii (1912), Cocoşul negru (1913), Ringala (1915), Meşterul Manole (1925), Haiducii (1949) şi Pană Lesnea Rusalin (Răscoale) (1956). Ciclul Satire bucureştene cuprinde puţine piese, scrise înainte de 1944 şi părând cali­grafiate cu un condei de şcoală sămănătoristă. Se disting prin articularea dramatică mai coerentă Dansul milioanelor (1922) şi Marele duhovnic (1929), celelalte suferind de un tezism dezar­mant. În nuvele, schiţe şi povestiri ficţiunea înglobează ele­mente din biografia autorului – Risto Darda, ia forma confesiunii – Spovedania unui clown şi alte nuvele, sau îşi asumă viziunea unui fantastic de sorginte patologică – Comorile lui Dragodan. Există şi exerciţii în genul lui Urmuz, parodii la limita absurdului lingvistic: Pitirim cu părul de ametist. Povestire ultramodernistă. Un prim roman, Două cruci (1914), rescrie câteva fragmente despre viaţa comunităţilor de români mace­doneni. Un ciclu romanesc, Omul fără nume (1940), include scrieri anterioare, pronunţat autobiografice, avându-l ca protagonist pe regizorul şi omul de teatru Strszky: Tragedia unui comedianPrincipesa Simonof şi Spre sursele tragediei. Acest roman despre teatru devine primul dintr-o trilogie pe aceeaşi temă, alături de Lora Mirandy (1941) şi Scadenţa (1944), toate constituind un corpus romanesc cu miez inconsis­tent. Autorul obţine însă peste hotare un oarecare succes de stimă, scrieri ale sale fiind traduse în mai multe limbi. De mai mare însemnătate prin puterea de evocare a personalităţilor şi a momentelor culturale pe care le cunoscuse în mod direct sunt volumele de memorii şi confesiuni literare, intitulate sugestiv Fum de fantome (1940), Amintiri şi polemiciMagia cuvintelor şi Spovedanii (toate din 1942).

  • 1891, 24.I / 5.II: Îşi începe activitatea în mod oficial Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (Liga Culturală), înfiinţată la 17/29 decembrie 1890, la Bucureşti. Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles.

  • 1905: S-a născut actorul Grigore Vasiliu Birlic /Vezi și Grigore Vasiliu Birlic, o poveste fără de sfârșit…

  • 1905: A murit Nicolae Ionescu, publicist (redactor la ziarul „Étoile du Danube”, care apărea la Bruxelles, şi la „Tribuna României” şi om politic liberal, deputat şi senator, ministru al afacerilor străine între anii 1876 şi 1877. S-a distins şi în calitatea remarcabilului orator. A fost membru fondator al Societăţii Academice Române, vicepreşedinte al acestui for între anii 1889 şi 1892.

  • 1907: S-a născut Mihai Berindei, trompetist, saxofonist, conducător de formaţii de jazz şi critic muzical

  • 1916: S-a născut pictoriţa Wanda Sachelarie-Vladimirescu.

Wanda Sachelarie a terminat studiile liceale la Şcola Centrală de fete „Marica Brâncoveanu” din Bucureşti. A studiat între 1934 şi 1938 la Academia de Arte din Bucureşti, la clasa lui Jean Alexandru Steriadi, şi la atelierul de gravură al lui Simion Iucă. I-a avut ca profesori pe Frederic Storck, Francisc Reiner, George Matei Cantacuzino, H. Theodoru, Alexandru Tzigara-Samurcaş. În 1938 a plecat să studieze la Academia Grand Chaumière de la Paris, la clasa lui Jean Darna. A avut prima expoziţie personală în 1947, la Sala Dalles din Bucureşti. Între 1947 şi 1957 lucrările sale nu au fost primite în expoziţii datorită refuzului de a adopta realismul socialist. După 1957, a putut expune din nou, atât în ţară cât şi în străinătate. Lucrările ei erau picturi în ulei, gravuri și picturi pe sticlă, în stilul pictorilor de icoane din Transilvania în secolele 18 şi 19.

  • 1921: S-a născut Sorana Coroamă-Stanca, regizor, profesor, dramaturg, critic teatral şi publicist; soţia lui Dominic Stanca, scriitor şi actor.

Între 1959 şi 1965 a fost exclusă din viaţa publică şi din teatru, din motive politice şi a fost nevoită să lucreze la Cooperativa „Arta Aplicată”, unde a confecţionat mărgele şi nasturi, pentru a-şi câştiga existenţa. A lucrat la Teatrul „Constantin Nottara”, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul Mic din Bucureşti, Teatrul „Ion Vasilescu”, Teatrul de Operetă, „Theatrum Mundi”, la Deutsches Nationaltheater din Weimar şi la Jena şi a montat opera Oedip de Enescu la Opera din Weimar. A întreprins numeroase turnee cu piesele regizate în ţară şi în străinătate, în Germania, URSS, Polonia, Iugoslavia, Maroc A regizat peste 190 de spectacole de teatru, printre care Cerere în căsătorie de Cehov, Coboară iarna de Maxwell Anderson, Petru Rareş de Horia Lovinescu, Comedia erorilor de Shakespeare, Micii burghezi de Maxim Gorki, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Soţul ideal de Oscar Wilde, Beckett de Jean Anouilh, Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O’Neill, Noaptea iguanei de Tennessee Williams, Profesiunea doamnei Warren de G. B. Shaw, Raţa sălbatică de H. Ibsen, ViforulLuceafăruHagi Tudose de Barbu Ştefănescu Delavrancea, LiolaDar nu e nimic serios de Luigi Pirandello, Amfitrion de Plaut, Cafeneaua de Goldoni, Ursul de Cehov, Steaua Sevillei de Lope de Vega, D’ale carnavalului de I. L. Caragiale. A colaborat la radio-televiziune regizând serialul MuşatiniiO noapte furtunoasă de Caragiale, Egmont de Goethe şi teatru radiofonic. A fost cadru universitar la Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din Bucureşti, la Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj şi la Universitatea „Hyperion” din Bucureşti.

  • 1932: S-a născut actorul Silviu Stănculescu.

Născut la Timişoara, la 24 ianuarie 1932, Silviu Stănculescu a absolvit Institutul de Studii Teatrale şi Cinematografice în 1956. Începând din 1960 şi până în 1998, a jucat în aproape 50 de filme, cel mai recent fiind „Triunghiul morţii”, regizat de Sergiu Nicolaescu, în care a interpretat rolul generalului Berthelot, împărţind afişul cu Ion Dichiseanu şi Iurie Darie.

  • 1944: S-a născut interpretul de muzică uşoară Cristian Popescu.

A absolvit Liceul „Sf. Sava” (1979) şi Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1990). Înainte de 1989 are diverse ocupaţii, între care aceea de paznic de noapte la Observatorul Astronomic. Din 1990 este redactor la „Lucea­fărul” şi redactor-şef adjunct al suplimentului acestei reviste, „Nouăzeci”. În 1994 este angajat ca redactor la secţia culturală a cotidianului „Adevărul”. Deţine în „Adevărul literar şi artistic” rubricile „Caiet de citire şi de caligrafie. Fragmente de jurnal” şi „Biblioteca rulantă”. Debutul editorial se produce în 1988, când îi apare volumul Cuvânt înainte. Este vorba de fapt de un semidebut – din două motive. Cu un an înainte, în 1987, publicase, în colecţia „Cartea cea mai mică” susţinută de revista „Convingeri comuniste”, broşura Familia Popescu. Apoi, Cuvânt înainte suportă din partea cenzurii modificări masive – ceea ce îl va determina pe Popescu să desemneze volumul Arta Popescu (1994) drept adevăratul său debut.

  • 1945: S-a născut Silviu Angelescu, critic literar şi prozator.

Absolvent al liceului din Răcari (1963) şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Uni­versităţii din Bucureşti (1972), lucrează între timp ca profesor suplinitor de limba română la Crevedia Mare şi Găiseni, iar din 1972 ca asistent, lector şi conferenţiar la Catedra de etnologie şi folclor a Universităţii din Bucureşti. Obţine titlul de doctor în filologie cu teza Tipare portretistice în epica orală şi cultă. După 1989, este director adjunct al Direcţiei Relaţii Internaţionale din Ministerul învăţământului şi Ştiinţei (1990), vicepreşedinte executiv al Fundaţiei Culturale Române (1990-1992), director al Institutului de Istoria Artei. Debutează în „Analele Uni­versităţii din Bucureşti”. Alcătuieşte în colaborare cu Octav Păun culegerile Folclor din Dâmboviţa (1981), Legende populare româneşti (1983) şi Basme, cântece bătrâneşti şi doine (1989). În volumul Portretul literar (1985), care porneşte de la teza de doctorat şi a fost distins cu Premiul „G. Călinescu” al criticii, Angelescu abordează o temă tratată doar sporadic de cercetătorii români dinaintea sa. Calpuzanii a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. După mai bine de un deceniu de la publicarea studiului Poetica legendei ca postfaţă la culegerea de Legende populare româneşti (1983), Angelescu reia, în volumul Legenda (1995), preocuparea de a defini această categorie a literaturii populare şi de a o situa cât mai exact prin raportare la legendele altor popoare, la alte forme ale literaturii orale, la legendele culte (Varlaam, Dosoftei, Neculce, Cantemir, Asachi, Alecu Russo, Negruzzi, Alecsandri), la antilegende (Negruzzi, Pentru ce ţiganii nu sunt români, şi I.L. Caragiale, Magnum Mophtologicum).

  • 1950: S-a născut interpreta de muzică uşoară Stela Enache
  • 1976: A murit Emil Bodnăraş, om politic comunist. A participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944. A fost ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri.

  • 1990: Apare Decretul-lege 40/24.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind adoptarea noului imn de stat al României, Deşteaptă-te, române (Un răsunet), pe versuri de Andrei Mureşanu şi muzica lui Anton Pann. Conform Constituţiei României, imnul este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului. Ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, începând din 1998, la 29 iulie se sărbătoreşte, anual, Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste Deşteaptă-te române.

  • 2006: A murit istoricul Gheorghe Platon /cercetări şi lucrări referitoare la istoria modernă a României/, membru al Academiei Române…

A urmat şcoala Normală „Gh. Asachi” şi Liceul Teoretic „Petru Rareş” din Piatra Neamţ (1936-1944, 1946)şi ulterior Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi (1946-1950). A fost, pe rând, preparator (1950), asistent (1950-1960), lector (1960-1970), conferenţiar (1070-1974), profesor (1974-1996). Profesor consultant (1996-2006). A obţinut doctoratul în ştiinţe istorice în 1969. A fost şef al Catedrei de Istoria Românilor (1973-1983, 1989-1991). A fost desemnat membru corespondent al Academiei Române (1990-1993), membru titular (1993-2006). A întreprins cercetări în istoria modernă a românilor (sec. XVIII-XIX). Contribuţii importante privitoare la începuturile modernităţii româneşti, Revoluţia de la 1848, formarea naţiunii române, a unităţii româneşti şi a statului naţional, la caracteristicile dezvoltării societăţii româneşti în secolul al XIX-lea, la relaţiile internaţionale.

  • 2010: A murit regizorul de teatru şi film Horea Popescu.

Autor, de-a lungul unei cariere de şase decenii, a peste o sută de spectacole, Horea Popescu a fost un regizor cu o vastă cultură şi cu un gust artistic rafinat, s-a distins ca un campion al reteatralizării teatrului românesc, s-a impus ca unul dintre artizanii spectacolului monumental şi a dovedit, prin arta sa, verticalitate şi atitudine civică, mai ales în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Dintre numeroasele sale spectacole, cele mai cunoscute sunt Moartea unui artist, de Horia Lovinescu, Danton, de Camil Petrescu, singura transpunere scenică a monumentalei piese, Caligula, de Albert Camus, Generoasa Fundaţie, de A. Buerro Valejo, Zbor deasupra unui cuib de cuci, după Dale Wasserman, Baia şi Ploşniţa, de Vladimir Maiakovski, Richard III, de William Shakespeare, Domnişoara Nastasia, de G. M. Zamfirescu, Beckett, de J. Anouilh, şi Titanic vals, de Tudor Muşatescu. Horea Popescu a fost şi autorul unor filme de succes, cum ar fi Omul de lângă tineDe trei ori BucureştiDragoste lungă de o searăCuibul de viespi şi Moartea unui artist. De asemenea, a fost realizatorul unor spectacole de televiziune precum Bălcescu, după Camil Petrescu, Titanic Vals, după Tudor Muşatescu, şi Profesionistul, după Duŝan Kovacevici.

  • Ziua Academiei de Poliţie (stabilită de Senatul Academiei de Poliţie la 24 ianuarie 1996). A fost aleasă această dată întrucât Academia poartă numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care are şi meritul de a fi înfiinţat primele formaţiuni de poliţie modernă şi primele formaţiuni de pompieri.

 

Evenimente externe

  • 41 d.H.: Asasinarea împăratului roman Caligula (Caius Julius Caesar Germanicus), proverbial pentru cruzimea şi extravaganţa hotărârilor sale.

Fiu al generalului Germanicus (nepotul şi fiul adoptat al lui Tiberius) şi al Agrippinei Major, îşi petrece copilăria alături de tatăl său, în mijlocul soldaţilor de pe Rin, de la care primeşte porecla de Caligula (Cizmuliţa). Deşi în timpul lui Tiberius nu se afirmă în viaţa politică, la moartea acestuia (16 martie 37), este proclamat împărat de garda pretoriană şi recunoscut de senat. După primele 8 luni de domnie, politica lui capătă brusc semnele despotismului şi incoerenţei. Arbitrariul politicii interne şi externe, extravaganţele şi cruzimile, fastul serbărilor şi risipirea tezaurului strâns de predecesorul său, măsurile fiscale opresive, declanşează două conspiraţii împotriva sa (în 39 şi 40), soldate, fiecare, cu numeroase execuţii. La 24 ianuarie 41, Caligula este asasinat în apropierea palatului său din Roma, în urma unei conspiraţii a pretorienilor în frunte cu Cassius Chaerea şi L. Annius Vincianus. Numele lui este supus de senat unei damnatio memoriae. Îi succede la tron Claudiu I, unchiul său, proclamat împărat de garda pretoriană.

  • 1705: S-a născut cântăreţul italian de operă (sopranist) Farinelli (numele real: Carlo Broschi).

  • 1732: S-a născut Pierre-Augustin de Beaumarchais, dramaturg şi prozator francez.

Fiul unui ceasornicar, a inventat un mecanism de ceasornic, dar a trebuit să-şi apere brevetul de invenţie într-un proces intentat împotriva sa. Pentru a se apăra, a scris o serie de pamflete inteligente care i-au adus ulterior popularitatea de scriitor. Comedia sa Bărbierul din Sevilia (1772) nu a putut fi pusă în scenă timp de trei ani, deoarece critica aristocraţia. Nunta lui Figaro (1784) satiriza, de asemenea, nobilimea, fiind iniţial interzisă. Piesele au devenit mai târziu scenarii ale unor opere celebre de G. Rossini şi W.A. Mozart. A înfiinţat Societatea Autorilor (1777), pentru a da posibilitate dramaturgilor să fie plătiţi de casa regală. În mod paradoxal, tocmai datorită bunăstării sale a fost temporar întemniţat în timpul Revoluţiei Franceze.

  • 1776: S-a născut E.T.A. (Ernst Theodor Amadeus) Hoffmann, scriitor şi compozitor romantic german.

Celebru mai ales ca prozator, a cultivat genul nuvelistic, cel fantastic şi al basmului cult. Datorită pregătirii muzicale el a activat şi ca libretist, teoretician şi critic muzical. Unele dintre cele mai celebre poveşti şi povestiri ale sale sunt Piticuţ – zis şi CinabruSpărgătorul de nuciElixirele diavoluluiUrciorul de aur şi Domnişoara de Scudery.

  • 1791: A murit sculptorul francez Étienne-Maurice FalconetCel mai cunoscut simbol al oraşului Sankt Petersburg este statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, din Piaţa Senatului, construită din ordinul împărătesei Ecaterina cea Mare, în onoarea predecesorului. Considerată cea mai importantă opera a sculptorului Etienne Maurice Falconet, statuia ocupă un loc de frunte în literatura rusă sub numele de Călăreţul de bronz. Conform unei legende datând din secolul al XIX-lea, nicio forţă inamică nu va putea îngenunchia oraşul cu nume sfânt atât timp cât statuia Călărețului de bronz se va afla în mijlocul acestuia.

  • 1851: A murit compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini.

  • 1901: S-a născut Jean Roche, medic şi biochimist francez. A întreprins cercetări originale în domeniul hormonilor tiroidieni şi în biochimia proteinelor. Este membru de onoare străin al Academiei Române.

  • 1920: A murit Amedeo Modigliani, pictor şi sculptor italian.

A fost un pictor și sculptor italian stabilit în Franța. Născut la Livorno, Toscana, a început studiile artistice în Italia natală înainte de a se muta la Paris, în 1906, unde, influențat de cercul său de prieteni, de arta primitivă africană și cambodgiană, a început să-și contureze stilul artistic atât de personal. Bolnav mai tot timpul, dependent de alcool și medicamente, Modigliani s-a stins din viata la numai 35 de ani. Istoria Portretului lui Jeanne Hebuterne este tragica, portretul fiind realizat cu puțin timp înainte de moartea pictorului. Jeanne, care era insarcinată, s-a sinucis. Destinul dramatic al lui Amadeo Modigliani a devenit, la scurt timp după moartea sa, reprezentativ pentru condiția tragică a artistului acelor vremuri, legendele ulterioare fiind cel puțin la fel de incitante și faimoase ca și cele despre genialul Vincent van Gogh.

  • 1941: S-a născut cântăreţul pop american Neil Diamond

  • 1946: Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat prima sa Rezoluţie, privind crearea Comisiei pentru energie atomică, care avea drept scop să prezinte propuneri referitoare la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.

  • 1965: A murit Sir Winston Churchill, om politic britanic, ministru în repetate rânduri din 1906, şeful guvernului de coaliţie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1945) şi al guvernului conservator între anii 1951 şi 1955. A fost şi scriitor, fiind laureat cu Premiul Nobel pentru literatură pe 1953.

Etichete:
Funcţionari reţinuţi în dosarul documentelor de identitate false pentru moldoveni, ucraineni şi ruşi
Prim plan joi, 21 noiembrie 2024, 15:40

Funcţionari reţinuţi în dosarul documentelor de identitate false pentru moldoveni, ucraineni şi ruşi

Procurorii Parchetului General au dispus reţinerea a 12 persoane, în principal funcţionari din două localităţi din judeţul Botoşani, acuzate...

Funcţionari reţinuţi în dosarul documentelor de identitate false pentru moldoveni, ucraineni şi ruşi
(AUDIO) La Iași a fost activat Comandamentul de iarnă
Prim plan joi, 21 noiembrie 2024, 12:19

(AUDIO) La Iași a fost activat Comandamentul de iarnă

A fost activat Comandamentul de iarnă al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași. Se acționează cu peste 150 de utilaje cu...

(AUDIO) La Iași a fost activat Comandamentul de iarnă
Traficul feroviar este afectat de condiţiile meteo
Prim plan joi, 21 noiembrie 2024, 12:08

Traficul feroviar este afectat de condiţiile meteo

Traficul feroviar este adaptat la condiţiile meteo nefavorabile înregistrate pe raza judeţelor aflate sub cod galben de vânt puternic, ploi şi...

Traficul feroviar este afectat de condiţiile meteo
Au început înscrierile pentru Concursul Cangurașul matematician
Prim plan joi, 21 noiembrie 2024, 11:57

Au început înscrierile pentru Concursul Cangurașul matematician

21 Noiembrie, București Asociația Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație (IDEE) are plăcerea de a anunța deschiderea...

Au început înscrierile pentru Concursul Cangurașul matematician
Prim plan joi, 21 noiembrie 2024, 10:41

Vremea se răcește semnificativ în Moldova

ATENȚIONARE METEOROLOGICĂ COD GALBEN Interval de valabilitate: 21 noiembrie, ora 10 – 21 noiembrie, ora 23 Fenomene vizate: intensificări ale...

Vremea se răcește semnificativ în Moldova
Prim plan joi, 21 noiembrie 2024, 09:20

Neamţ: Se circulă în condiţii de iarnă în tot judeţul. 350 de consumatori de energie electrică sunt afectați de condițiile meteo

Circulaţia rutieră se desfăşoară în condiţii de iarnă în tot judeţul, nefiind înregistrate probleme majore în trafic, a informat, joi,...

Neamţ: Se circulă în condiţii de iarnă în tot judeţul. 350 de consumatori de energie electrică sunt afectați de condițiile meteo
Prim plan joi, 21 noiembrie 2024, 09:17

Galaţi: Ninge şi s-a depus zăpadă pe DN 24D, DN 26 şi DN 25. Se acţionează cu material antiderapant

În judeţul Galaţi, aflat sub avertizare de Cod galben de ninsori şi intensificări ale vântului, s-a depus zăpadă pe DN 24D, DN 26 şi DN 25,...

Galaţi: Ninge şi s-a depus zăpadă pe DN 24D, DN 26 şi DN 25. Se acţionează cu material antiderapant
Prim plan joi, 21 noiembrie 2024, 09:09

Vrancea: Furnizarea agentului termic în Focşani ar putea fi reluată vineri

Furnizarea agentului termic în municipiul Focşani ar putea fi reluată vineri, după ce noua companie înfiinţată de administraţia locală a...

Vrancea: Furnizarea agentului termic în Focşani ar putea fi reluată vineri