Ascultă Radio România Iași Live

Bogdan Petriceicu Hasdeu (Tadeu Hâjdeu): „Iubeşte şi ajută neamul(…)”

Bogdan Petriceicu Hasdeu (Tadeu Hâjdeu): „Iubeşte şi ajută neamul(…)”

Publicat de Nicolae Tomescu, 24 august 2018, 21:50

„Un deschizător de cale” (potrivit lui Nicolae Iorga)… „geniu romantic” (din perspectiva lui Mircea Eliade) sau „un geniu universal” (convingere exprimată de George Călinescu)…

A urmat studiile la Harkov[1], în Imperiul ţarist, deoarece la jumătatea secolului al XIX-lea nu existau şcoli cu predare în limba română în Basarabia (gubernia rusească în care se născuse). După războiul Crimeei, fiind urmărit de poliţia ţaristă, pentru că manifestase convingeri democratice şi se ridicase împotriva absolutismului şi panslavismului, s-a refugiat în Sudul Basarabiei, alipit Moldovei de către marile puteri ostile Rusiei. A fost magistrat, la Cahul, însă a preferat să plece…

Când a trecut Prutul, în 1857, pentru a se stabili în Iași, renunțând la cetățenia rusească, B.P. Hasdeu nu avea prea multe opțiuni pentru a se face cunoscut. Nu l-a ajutat conștiinta ascendenței nobiliare a familiei sale[2], tânărul „prinț” fiind privit cu răceală. A urmat îndemnurile tatălui său, a îmbrățișat ideea Unirii Principatelor; s-a îndreptat, instinctiv, către cercul unionist[3]. În următorii ani, s-a consacrat activității didactice și organizării „bibliotecii naționale” (pe care a înzestrat-o cu 4.000 de volume), deopotrivă muncii științifice[4]. A fost înlăturat din învățământ (mai 1863); i s-a intentat un procesde încălcare a moralității”, pentru câteva fraze „echivoc frivole” din „romanțul” „Duduca Mamuca”[5]; deși a fost achitat de instanța de judecată (iunie 1863), acțiunea abuzivă de înlăturare de la catedră, la care se asociase și Mihail Kogălniceanu[6], a rămas în vigoare. Fără niciun mijloc de subzistență, tânărul B. P. Hasdeu accepta propunerea lui Alexandru Odobescu, noul ministru al Instrucțiunii Publice, de a se muta la București: numit (din august 1863), la rugămintea lui Vasile Alecsandri, membru în Comisia Documentală a Monastirilor Închinate. În 1867 a fost ales deputat la Bolgrad (Cetatea Albă); totodată, a tipărit ziarul „Traian”[7]. Din 1873, devine profesor de Filologie comparată la Universitatea din Bucureşti. În 1887, publică[8] „Revista nouă”…

Activitatea ştiinţifică a lui B.P. Hasdeu, personalitatea culturală cea mai proeminentă (ca erudiţie) din secolul al XIX-lea, a fost considerată fenomenală, de domeniul colosalului. este Una dintre laturile predilecte a fost pasiunea pentru documente, pentru izvoare[9]; descoperă, de la 14 ani, vocaţia[10] pentru istorie şi limba română – acestea nu l-au mai părăsit până la moartea sa. Munca de cercetare a fost precedată de investigarea şi depistarea de noi şi noi surse (inedite); a reușit să publice, cât mai mult, din documente şi din lucrări. Recunoaşterea şi aprecierea activităţii ştiinţifice, din partea contemporanilor, era ilustrată prin numirea sa[11], pe 15 mai 1876, în funcţia de Director General al Arhivelor Statului din Bucureşti, instituţie pe care a condus-o până la 1 aprilie 1900[12].  Alt aspect privește calitatea de editor-documente şi director al revisteiArhiva Istorică”, preocuparea de a face cunoscută publicaţia (atât în ţară cât şi în străinătate). Hasdeu a acordat atenție sporită și bibliotecilor care adăposteau documente şi manuscrise (mai ales cărţi vechi)[13]/le considera surse documentare valoroase…

Capodopera prozei lui B. P. Hasdeu nu este reprezentată nici de Ioan Vodă cel Viteaz[14], nici de Ursita[15], ci de drama istorică Răzvan și Vidra

Hasdeu nu a fost de acord cu exagerările etimologizante ale şcolii latiniste, prin care se dorea înlăturarea din limba noastră a tuturor elementelor nelatineşti, în special a slavismelor[16]. Este primul cercetător român care observă similitudinea dintre constituirea popoarelor şi cea a limbilor acestora, completând elementul de bază[17], stratul latin al limbii române cu unul autohton/dac şi cu altul slav…

A scris[18], în 1889, propriul său epitaf: „Pe monumentul funebru de la cimitir acolo unde se lasă locul gol pentru epitaful meu, să se scrie: 1838-anul morţii… Bogdan Petriceicu Hasdeu, fiul lui Alexandru, nepotul lui Tadeu, tatăl Iuliei[19], ca fie-sa, ca tatăl său, ca bunicul său, credea cu tărie în solia omenirii, în dreptatea lui Dumnezeu, în nemurirea sufletului. A muncit, a suferit, a iubit, trecut prin încercări şi călit prin ispită se ridică zâmbind de unde se pogorâse plângând: la ai săi. Nu-l uitaţi aici, căci el nu vă uită acolo”…

[1] Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina actuală…

[2] Tadeu Hasdeu (1838-1907) şi-a luat pseudonimul literar B.P. Hasdeu de la domnitorul Ştefan Petriceicu (1672-1674) – din care se trăgea după mamă (Elisabeta Dauksza). Tatăl său, Al. Hâjdeu, care fusese şi el scriitor, i-a dat primele învăţături – în casa părintească din Cristineşti, de lângă Hotin/vechea cetate a lui Ştefan cel Mare…

[3] Reprezentat de Constantin Hurmuzachi, Anastase Panu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogalniceanu… Se pare că primul succes ar fi fost înregistrat prin câștigarea simpatiei lui Anastase Panu, unul dintre cei trei caimacami numiți de puterile garante. Cu ajutorul lui, inclusiv cel financiar, ar fi scos prima revistă intitulată simbolic „România”. Alte păreri înclină către varianta potrivit căreia banii necesari publicației ar fi provenit de la tatăl său, prezent cu un articol iscălit cu pseudonimul Alexandru Hotineanul. Numele revistei „România” era scris cu litere latine, deși în corpul săptămânalului predomina alfabetul de tranziție, în care literele chirilice aveau importanța lor. Apărut la 18 noiembrie 1858, periodicul nu a rezistat mult (pe 16 ianuarie 1859 și-a încetat apariția, odată cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza)…

[4] Articole și studii docte publicate în „Foaia de istorie română” (1859) sau „Foița de istorie și literatură” (1860)…

[5] Publicat în periodicul „Lumina”, în foileton (prima jumătate a anului 1863)…

[6] Nu va uita evenimetul brutal și nedrept, transformându-l în punctul de cotitură al relațiilor cu V.A. Urechia, Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu…

[7] Transformat în „Columna lui Traian”…

[8] Împreună cu Barbu Ştefănescu Delavrancea, Al. Vlahuţă, Gh. Dem. Ionescu-Gion… Revista s-a bucurat de o viață relativ scurtă (şapte ani)…

[9] În 1882, Mihai Eminescu aprecia activitatea lui B. P. Hasdeu (iubitor şi editor de izvoare): „Ceea ce dezgroapă prin aceste documente istorice şi lingvistice nu sunt doar materialuri de interes arheologic, ci e România însăşi, e geniul poporului românesc de pe care se înlătură păturile suprapuse de ruine şi barbarie”. Recunoscând rigoarea ştiinţifică cu care Hasdeu publica documentele, M. Eminescu mai scria: „Fără îndoială, unul din meritele domnului B. P. Hasdeu este de a fi introdus un nou metod, pozitivist oarecum, în cercetarea istoriei naţionale. Întrunind cele două calităţi ce caracterizează inteligenţele geniale: memoria şi judecata – cunoscând o sumă de limbi vii, istoria noastră se reconstruieşte piatră cu piatră, manifestare uniformă a unui singur geniu naţional, al geniului poporului românesc”. În 1884, B. P. Hasdeu îl recomanda pe Mihai Eminescu pentru ocuparea postului de arhivist la Direcţia Generală a Arhivelor Statului. din Bucureşti, „posedând”, scria protagonistul nostru, „cunoştinţe foarte serioase în istorie şi paleografie română”…

[10] A avut o atracţie nestăpânită faţă de tainele istoriei, un cult al documentului… Atunci când a urmat liceul din Chişinău, când a început să iubească izvoarele istorice, mărturisea: „M-am ocupat în primul rând de adunarea materialului pentru istoria ţării mele. Cu insistenţă şi stăruinţă depusă am reuşit în curs de doi ani să strâng aproape toate izvoarele tipărite şi o mulţime de manuscrise”… În noiembrie 1884, declara, încă o dată, pasiunea pentru izvoarele istorice şi pentru arhive: „Jurnalele au publicat că mi-am dat demisia de la Arhivă pentru a rămâne deputat” (de Craiova). „E minciună. De Arhivă nu mă las decât o dată cu capul. Mâine mă duc la Cameră, fac un discurs şi-mi dau demisia din deputat. Dacă Camera va refuza, atunci rămân şi deputat şi arhivist”…

[11] (Decretul nr. 841)…

[12] Pagină extraordinară din viaţa lui B.P. Hasdeu: „(…)cea mai frumoasă misiune a arhivelor este aceea de a înlesni pe bărbaţii de ştiinţă în cercetările lor istorice”. Cercetarea în arhive şi biblioteci s-a concretizat prin călătoriile de studii întreprinse (1868) la Viena, Budapesta (a existat și a doua etapă, caracteristică anului 1877), Műnchen, în Serbia (reveniri în 1869 și 1877), Boemia, Franţa…

[13] 24 de ani s-a ocupat B.P. Hasdeu de fondul de carte şi organizarea Bibliotecii Arhivelor Bucureşti, a sucursalei arhivelor Iaşi. A scris zeci de memorii pentru obţinerea de fonduri şi a cumpărat, personal, sute de cărţi din librăriile europene (printre acestea se aflau şi ediţii de documente, coligaturi, elzeviruri, cronici, gramatici, albume de paleografie, lexicoane, atlase). A iniţiat şi schimbul de publicaţii, mai ales cu cărţile sale, pentru a aduce, la Biblioteca Arhivelor, alte cărţi valoroase…

[14] Nuvela istorică are foarte multe în comun, prin deznodământul tragic al vieţilor protagoniştilor, cu tehnica aproape monografică despre domnia lui Mihai Viteazul descrisă de Nicolae Bălcescu, din cauza antitezelor romantice dintre trecutul glorios şi prezentul decăzut, ascensiunea şi căderea bruscă a domnitorului etc.

[15] Roman istoric neterminat, în care acţiunea se petrece pe timpul lui Ştefan Tomşa (veacul al XVI-lea, atunci când Moldova atinsese maximul înfloririi sale de la Petru Rareş încolo). Discursul epic este mai realist, deşi apare suspansul într-o proporție mai mare, prin intruziunea miraculosului în destinul personajelor. Opera i-a apărut într-un volum postum, după ce fusese tipărită, într-o primă formă, la ziarul „Buciumul” (1864), apoi în „Revista literară şi ştiinţifică” (1876)…

[16] Cunoştea limba rusă, cercetase slavona (limba vechilor cărţi bisericeşti)…

[17] Hasdeu observă importanţa pentru evoluţia limbii a substratului şi a adstratului, prin care limba noastră neolatină posedă, de o manieră accentuată, amprenta romanităţii sale orientale…

[18] Când mai avea de aşteptat încă 8 ani până la izbăvire

[19] Destinul Iuliei nu a fost unul obișnuit; personalitatea ei extraordinară avea suflul geniului; mintea sa era, cu adevărat, sclipitoare: la varsta de 2 ani și jumătate se familiarizase cu alfabetul, la 4 ani știa să așeze cuvintele pe foaie (nu doar în limba română, deopotrivă în franceză și germană), la 8 ani a absolvit școala primară, apoi debuta literar, la 11 ani a terminat gimnaziul „Sfântul Sava” (concomitent, cursurile conservatorului muzical din București), la 16 ani devenise studentă a Universității din Sorbona (a absolvit în 1886, pe când avea 17 ani)… Nu și-a continuat studiile, îmbolnăvindu-se de tuberculoză şi stingându-se înainte de a împlini 19 ani (1888); impactul asupra lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost nimicitor, în sensul declinului ştiinţific, moral, comportamental, psihic… Pe când se afla pe patul de moarte, Iulia F. Hasdeu i-a (re)amintit soţului decizia pe care o luaseră împreună: de a dona castelul lor din Câmpina Academiei Române, spre folosul membrilor ei „săraci şi nenorociţi, mai ales cei de peste Carpaţi… În fiecare vară trei membri ai Academiei, fie munteni, fie moldoveni, fie de dincolo, fiecare cu familia sa, cu nevasta şi copilaşii, vor putea locui aicea, fără a plăti chirie, odihnindu-se şi întremându-se” (de asemenea, că toată biblioteca lui B. P. Hasdeu va trece în proprietatea Academiei, împreună cu dreptul exclusiv ca eruditul să editeze scrierile lui şi ale fiicei lor, Iulia)…

 

Etichete:
(AUDIO/FOTO) „Of…” – un proiect în care actrița Andreea Jighirgiu Darie și regizorul Cosmin Pleșa caută să afle destinul Ofeliei
Life joi, 20 martie 2025, 10:47

(AUDIO/FOTO) „Of…” – un proiect în care actrița Andreea Jighirgiu Darie și regizorul Cosmin Pleșa caută să afle destinul Ofeliei

Piesele lui Shakespeare păstrează, până astăzi, mistere neelucidate și ne stimulează imaginația. Destinul Ofeliei din „Hamlet” este o...

(AUDIO/FOTO) „Of…” – un proiect în care actrița Andreea Jighirgiu Darie și regizorul Cosmin Pleșa caută să afle destinul Ofeliei
#StareaEducației: (INTERVIU) Maria Ciulei, inspector ISJ Vaslui: “Învățământul dual este slab reprezentat la nivelul județului. Nici pentru anul în curs și nici pentrul cel viitor nu avem solicitări din partea agenților economici pentru acest tip de învățământ.”
Life luni, 17 martie 2025, 09:19

#StareaEducației: (INTERVIU) Maria Ciulei, inspector ISJ Vaslui: “Învățământul dual este slab reprezentat la nivelul județului. Nici pentru anul în curs și nici pentrul cel viitor nu avem solicitări din partea agenților economici pentru acest tip de învățământ.”

Un proiect de anvergură, dedicat elevilor, se derulează în județul Vaslui, fiind un parteneriat între Inspectoratul Școlar Județean și Liceul...

#StareaEducației: (INTERVIU) Maria Ciulei, inspector ISJ Vaslui: “Învățământul dual este slab reprezentat la nivelul județului. Nici pentru anul în curs și nici pentrul cel viitor nu avem solicitări din partea agenților economici pentru acest tip de învățământ.”
#InfoEconomic: Ciprian Dan, președintele Asociației Business Service Leaders în România: pentru companiile din industria serviciilor pentru afaceri ”Iașiul este unul dintre cele mai atractive centre, dincolo de București”
Life marți, 11 martie 2025, 20:10

#InfoEconomic: Ciprian Dan, președintele Asociației Business Service Leaders în România: pentru companiile din industria serviciilor pentru afaceri ”Iașiul este unul dintre cele mai atractive centre, dincolo de București”

Iașiul este unul dintre orașele importante la nivel național pentru industria serviciilor de business, având aproximativ 10% din angajații...

#InfoEconomic: Ciprian Dan, președintele Asociației Business Service Leaders în România: pentru companiile din industria serviciilor pentru afaceri ”Iașiul este unul dintre cele mai atractive centre, dincolo de București”
#StareaEducației (INTERVIU) Cristi Danileț, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii: “Educația juridică este necesară în școală pentru a face tinerii mai responsabili. Nimeni nu poate invoca drept scuză necunoașterea legii. Trebuie să fim tot timpul pregătiți, iar dacă s-a încălcat un drept, să știm cum să acționăm.”
Life vineri, 7 martie 2025, 18:26

#StareaEducației (INTERVIU) Cristi Danileț, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii: “Educația juridică este necesară în școală pentru a face tinerii mai responsabili. Nimeni nu poate invoca drept scuză necunoașterea legii. Trebuie să fim tot timpul pregătiți, iar dacă s-a încălcat un drept, să știm cum să acționăm.”

Statisticile arată o creștere alarmantă a delincvenței juvenile și a victimelor care sunt minori, ceea ce subliniază necesitatea unei educații...

#StareaEducației (INTERVIU) Cristi Danileț, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii: “Educația juridică este necesară în școală pentru a face tinerii mai responsabili. Nimeni nu poate invoca drept scuză necunoașterea legii. Trebuie să fim tot timpul pregătiți, iar dacă s-a încălcat un drept, să știm cum să acționăm.”
Life marți, 4 martie 2025, 17:03

#InfoEconomic: Ana Călugăru, coordonator comunicare Ejobs România: în regiunea Moldovei, Iașiul, urmat de Bacău, ”este județul care are cea mai mare ofertă de job-uri part-time, dar care atrage și cele mai multe aplicări. Media salarială netă la nivel național pentru cei care lucrează part-time este undeva la 3000 de lei. Dar dacă ne uităm la regiunea Moldovei, această medie coboară undeva la 2500 de lei”.

Numărul de aplicări pentru joburile part-time a crescut de la începutul anului față de aceeași perioadă a lui 2024. Oferta locurilor de muncă...

#InfoEconomic: Ana Călugăru, coordonator comunicare Ejobs România: în regiunea Moldovei, Iașiul, urmat de Bacău, ”este județul care are cea mai mare ofertă de job-uri part-time, dar care atrage și cele mai multe aplicări. Media salarială netă la nivel național pentru cei care lucrează part-time este undeva la 3000 de lei. Dar dacă ne uităm la regiunea Moldovei, această medie coboară undeva la 2500 de lei”.
Life vineri, 28 februarie 2025, 07:21

#StareaEducației (INTERVIU): Claudia Oprescu, psihoterapeut: “Fenomenul de cyberbullying a luat amploare și a căpătat forme diverse, afectând tot mai mulți copii. Acest comportament poate să ia, adesea, forma unei infracțiuni și este important să se știe că există legislație pentru astfel de cazuri.”

O problemă deosebit de gravă, care afectează tot mai mulți copii în zilele noastre, este cyberbullyingul. Conform unor statistici realizate de...

#StareaEducației (INTERVIU): Claudia Oprescu, psihoterapeut: “Fenomenul de cyberbullying a luat amploare și a căpătat forme diverse, afectând tot mai mulți copii. Acest comportament poate să ia, adesea, forma unei infracțiuni și este important să se știe că există legislație pentru astfel de cazuri.”
Life miercuri, 26 februarie 2025, 12:50

#InfoEconomic: Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: ”deși se prelungesc reglementările schemei de plafonare-compensare a facturilor, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Ar trebui să apară și o propunere privind dereglementarea pieței”

Ministerul Energiei a publicat proiectul ordonanței de urgență privind prelungirea schemei de plafonare-compensare a facturilor pentru...

#InfoEconomic: Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: ”deși se prelungesc reglementările schemei de plafonare-compensare a facturilor, nu avem niciun fel de claritate cu privire la ce se va întâmpla după acest moment. Ar trebui să apară și o propunere privind dereglementarea pieței”
Life vineri, 21 februarie 2025, 15:08

#StareaEducației (INTERVIU) Reprezentanți ai Consiliului Județean al Elevilor Iași: “E nevoie să schimbăm urgent planurile cadru pentru liceu și programa. Dorim să fim ascultați și să ne putem alege disciplinele pe care să le aprofundăm.”

Ministerul Educației continuă seria dezbaterilor pe marginea planurilor-cadru pentru liceu. Săptămâna trecută au avut loc întâlniri la...

#StareaEducației (INTERVIU) Reprezentanți ai Consiliului Județean al Elevilor Iași: “E nevoie să schimbăm urgent planurile cadru pentru liceu și programa. Dorim să fim ascultați și să ne putem alege disciplinele pe care să le aprofundăm.”