Ceremonie dedicată  comemorării centenarului Armistițiului Primului Război Mondial și omagierii tuturor celor care s-au jertfit în timpul Marelui Război

Publicat de nicolaetomescu, 8 noiembrie 2018, 17:58

Michèle Ramis / Ambasadoarea Franței, Cord Meier-Klodt / ambasadorul Germaniei și Todor Churov / ambasadorul Bulgariei, participă duminică 11 noiembrie a.c., pentru al patrulea an consecutiv, la o ceremonie comună care comemorează sfârșitul Primului Război Mondial și, în mod special, centenarul armistițiului de la 11 noiembrie 1918. 

Ceremonia, care aduce un omagiu militarilor francezi, germani și bulgari căzuți la datorie, dar și tuturor civililor, victime ale violenţei Marelui Război, începe – în ziua deja menționată – de la ora 14:30 cu o depunere de jerbe la „careul Eroilor Francezi” din Cimitirul „Bellu” (Şoseaua „Olteniţei” Nr. 1) și continuă, în jurul orei 15:30, la „careurile militarilor germani și bulgari” din cimitirul „Pro Patria” (Şoseaua „Olteniţei” Nr. 7).

Semnificațiile zilei de 11 noiembrie

Franța –  „Armistice”

Ziua de 11 noiembrie 1918, sfârşitul Primului Război Mondial, este sărbătorită în Franţa sub numele de „Armistice”. Primul armistiţiu de la Compiègne (în franceză „Armistice de Rethondes”) a fost încheiat la 11 noiembrie 1918 între Imperiul German şi cele două puteri occidentale, Franţa şi Marea Britanie. În prezent, armistiţiul este în continuare comemorat la 11 noiembrie, accentul fiind pus însă pe menţinerea păcii, prietenia între popoare și cinstirea memoriei eroilor. Din 2006, ziua de 11 noiembrie este, de asemenea, consacrată,  omagierii tuturor celor care s-au jertfit pentru Franța.

Cei 531 de soldaţi francezi căzuţi în timpul Primului Război Mondial sunt înhumaţi în cimitire din Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Slobozia şi Timişoara. Unii dintre aceştia au făcut parte din unitatea generalului Henri Mathias Berthelot în misiunea sa de asistenţă a armatei române între 1916 şi 1918, oferind consiliere și formări, dar și un prețios ajutor medical atât pentru militari, cât și pentru civilii români.

În Franța simbolul memoriei și a solidarității pentru veterani, victime de război, văduve și orfani este „Bleuet de France”. Acest simbol a fost ales deoarece albăstrelele („bleuet” în limba franceză) continuau să crească pe frontul de vest, devastat de bombe.

Germania – „Ziua comemorării victimelor războiului și violenței”/Erinnerung an Opfer von Krieg und Gewalt

Ziua comemorării victimelor războiului și violenței a fost instituită de Uniunea Populară Germană pentru Întreţinerea mormintelor de război, înfiinţată în 1919 în memoria morţilor de război din Primul Război Mondial.

Prima ceremonie oficială a avut loc în anul 1922 la Berlin, în Reichstag-ul German. În anul 1934, liderii nazişti instituie prin lege ziua comemorării victimelor războiului și violenței ca zi de sărbătoare naţională, sub denumirea „Ziua comemorării eroilor”. După înfiinţarea Republicii Federale Germania, Uniunea Populară Germană pentru Întreţinerea mormintelor de război a reintrodus Ziua comemorării victimelor războiului și violenței, prima ceremonie având loc în anul 1950 în sala de plen a Bundestagului German.

În urma unei convenţii între Guvernul federal, landuri şi marile culte religioase, a fost stabilită data pentru penultima duminică din anul bisericesc (evanghelic), respectiv cea de-a 33-a duminică a anului liturgic (romano-catolic). Uniunea Populară Germană pentru Întreţinerea mormintelor de război consideră această zi de comemorare o zi de doliu şi de tristeţe, chiar dacă de la război a trecut atâta vreme. Ziua comemorării victimelor războiului și violenței a devenit însă şi un apel la reconciliere, înţelegere şi pace. Nu tristeţea „forţată” a reprezentat esenţa Zilei comemorării victimelor războiului și violenței, ci s-a dorit marcarea în mod vizibil a solidarităţii între cei care nu au suferit pierderi şi familiile celor căzuţi.

În peste 1.000 de locuri din România sunt înmormântaţi peste 90.000 de soldaţi germani din cele două Războaie Mondiale (mausolee, cimitire militare şi gropi comune). Cele mai importante cimitire se află la Buzău (10.420 persoane înhumate), Iaşi (peste 5.000), Bucureşti (3.855), Brăila (3.278), Batineşti-Tifeşti (2.782), Târgu-Jiu (1.681), Bordeşti (999), Dragoslavele-Joseni (911), Râmnicu-Sărat (933), Piteşti (609), Galaţi (596) şi Soveja (529). În cimitirul soldaţilor germani Pro Patria din Bucureşti sunt înhumaţi 3855 germani (2292 din Primul Război Mondial şi 1563 din al Doilea Război Mondial), 300 austro-ungari, 165 bulgari, 18 ruşi, 8 unguri, 6 români, un italian, un sârb şi 38 soldaţi necunoscuţi.

Bulgaria – „Arhangelova zadushnica”

În Bulgaria, ziua comemorării se numeşte “arhangelova zadushnica”. Zadushnica este o zi din calendarul ortodox în care bulgarii comemorează sufletele celor decedaţi, de unde şi denumirea de „zadushnica”, însemnând „pentru suflet/de dragul sufletului”. În fiecare an, în noiembrie, se sărbătoreşte „arhangelova zadushnica”. Această zi este dedicată sufletelor soldaţilor decedaţi în diferitele războaie din trecut. De aceea, ziua mai este numită şi „mazhka zadushnica“ – ziua comemorării sufletelor bărbaţilor. În această zi au loc comemorări în cimitirele militare şi la alte memoriale pentru a se aduce un omagiu eroilor care şi-au pierdut viaţa în războaie şi lupte pentru libertatea Bulgariei.

163 de soldaţi bulgari decedaţi în timpul Primului Război Mondial, sunt înhumaţi în cimitire la Babadag, Cocoş, Pitulaţi, Batogu, Sarinasuf şi Celic Dere…