Cetatea Alba Carolina (VIDEO), cea mai valoroasă fortificaţie bastionară din sud-estul Europei…
Publicat de nicolaetomescu, 17 octombrie 2017, 14:49
Din prima clipă a sosirii în Alba Iulia, m-am decis să-mi schimb percepția; chimia interiorului meu s-a schimbat, s-a rescris, m-a redefinit, m-a transformat în ceea ce îmi doresc…
Citisem despre Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Gemina (106 d.Cr.) și Cetatea Medievală Bălgrad (secolele XVI-XVII), care reprezintă două fortificații precedente ale aceluiași loc (Dealul Citadelei), unde era construită, la începutul veacului al XVIII-lea, Cetatea Alba Carolina – fortăreață cu bastioane de tip Vauban, având rol de fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva eforturilor militare ale otomanilor, de consolidare a puterii habsburgice pe plan local…
Dar și despre încoronarea anului 1922 (care a avut loc pe platoul din fața Catedralei Ortodoxe, construite special pentru celebrarea evenimentului glorificator al monarhilor români/Ferdinand și Maria/, al desăvărşirii României Mari)…
Catedrala Romano-Catolică, construită între anii 1247-1291, combinație de stil romanic și gotic completat cu elemente renascentiste și baroce, desemnează unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală din Transilvania.
Ne-am oprit să bem o cafea (în interiorul cetății reabilitate pe o suprafață de 46.000 metri pătrați), iar vecinătatea nu ne-a trădat așteptările… Eram străjuiți de Statuia lui Mihai Viteazul… Inițial, reședință episcopală și sediul unei școli capitulare, devenind reședința principilor Transilvaniei după anul 1556, Palatul Princiar, menit să servească nevoilor de confort, de apărare, de reprezentare a casei princiare, a fost folosit de habsburgi, imediat după 1700, pâna la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (atunci când a primit numele regelui Ferdinand I)…
Cel mai reprezentativ edificiu de arhitectură civilă medievală păstrată în Alba lulia a fost construit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și a aparținut unuia dintre marii nobili ai Transilvaniei, Apor Ștefan (acum, sediul central al Universității și al principalelor departamente funcționale ale acesteia).
Sala Unirii are semnificația ei aparte; prin colecția de statui (de bronz), care însumează 25 de personaje (în mare parte, generice), îmi imaginez o scurtă rememorare a vieţii, privind și către Statuia soldatului de gardă…
Înaintea schimbării Gărzii austriece de la a III-a Poartă (ora 12:00), am admirat construcția militară de apărare împotriva mijloacelor de luptă ale inamicilor/pentru înlesnirea acțiunii de observare și de folosire a propriilor mijloace de luptă (fără a urma Traseul celor Trei Fortificații, unde mi-aș fi dat întâlnire cu Poarta Monetăriei Principatului Transilvaniei, Poarta de Sud a Castrului Roman, Tabăra Militară, Platforma de artilerie/piese pe clește sau tenaion/ și belvedere)…
Poarta a III-a a cetăţii bastionare este cea mai mare și cea mai impunătoare dintre cele șapte deschideri amenajate ale fortificației, remarcându-se prin masivitatea, prin bogăția decorului ce o împodobește pe ambele fațade. Poarta, de forma unui edificiu prismatic, cu dublu arc de triumf, are doua alei pietonale și o parte carosabilă; deasupra acesteia se afla statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia a fost ridicată cetatea; în soclul statuii se află celula (și temnița) în care a stat Horea înaintea execuției sale barbare… În fața Porții a III-a a fost ridicat (anul 1937) un monument sub formă de obelisc, închinat memoriei lui Horea, Cloșca și Crișan, conducătoril răscoalei țărănești din 1784-1785…
Aveam atâtea gânduri care trebuiau împărtășite cu Alba Iulia… Dar programul mă schimbă (mereu)… Oare m-am îndepărtat de menirea adevărată și mi-am trăit alte clipe ale zilei cu decizia de a ajunge pe Tranfăgărășan, fără să mă întreb dacă acest ritm are vreo legătură cu destinul?
© Nicolae Tomescu, Radio Iași
