Daniel Ciugureanu, ilustrare a atrocității comuniste împotriva patriotismului românesc

Publicat de nicolaetomescu, 5 mai 2021, 10:30

Daniel Ciugureanu (născut pe 9 decembrie 1885, Șirăuți/Briceni), de profesie medic, s-a remarcat în viața politică de peste Prut drept unul dintre liderii Partidului Naţional Moldovenesc, printre cei mai proeminenţi oameni care au militat pentru unirea Basarabiei cu România.

Pe 24 ianuarie 1918, atunci când Sfatul Ţării vota independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, Ciugureanu a fost numit prim-ministru[1]; a negociat Unirea Basarabiei cu Regatul României. Deputat în Sfatul Ţării[2], a combătut tendinţele expansioniste ale Ucrainei, dar şi facţiunea prorusă[3] din interiorul Sfatului Ţării; soluţia pe care a găsit-o Ciugureanu a fost să poarte tratative cu România, pentru a cere ajutor militar: în ianuarie 1918, Divizia 11 română, condusă de generalul Ernest Broşteanu, intra în Chişinău şi restabilea ordinea.

După 27 martie/9 aprilie 1918, a fost ministru pentru Basarabia în patru guverne, deputat şi senator în Parlamentul „României Mari”.

În 1940, după cedarea Basarabiei, Ciugureanu a condus „Cercul Basarabenilor”[4].

După ce a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950[5], a murit[6] la Sighet…

[1] Daniel Ciugureanu a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei” şi „un Iuliu Maniu basarabean”…

[2] Din 21 noiembrie/4 decembrie 1917 până pe 16/29 ianuarie 1918, atunci când a fost ales prim-ministrul Republicii Democratice Moldoveneşti / al doilea în respectiva funcție, după ce a fost forţată demisia primului executiv condus de Pantelimon Erhan…

[3] În acest context, Ciugureanu l-a însărcinat pe Teofil Ioncu să meargă la Petrograd pentru a respinge pretenţiile anexioniste ale Radei ucrainene, în vreme ce el, din Chişinău, a convins Sfatul Ţării să proclame independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, pe 24 ianuarie/6 februarie 1918. Din calitatea prim-ministrului noului stat, Ciugureanu a transmis acte de recunoaştere a independenţei celor mai importante state europene (deopotrivă, Statelor Unite şi Turciei). Totuşi, urmărea – ca scop suprem – unirea cu România, astfel încât a continuat demersurile pe lângă guvernul român. Moscova l-a condamnat la moarte în contumacie…

[4] Asociaţie prin care le oferea ajutor material basabenilor refugiaţi în „Vechiul Regat”… În 1942, Ciugureanu a fost mobilizat ca medic-militar în grad de căpitan pe „Frontul de Est”. S-a pensionat la sfârşitul războiului, în 1946; înțelegea semnele criminale ale instaurării comunismului în România, i s-a propus să părăsească ţara, dar a refuzat să plece, a rămas să se confrunte cu troglodiții…

[5] Moment rămas în istorie drept „Noaptea demnitarilor”… Istoricul Constantin C. Giurescu, care se afla în lotul de oameni politici şi intelectuali arestaţi în respectiva noapte, nota: „În altă dubă au sosit Constantin Argetoianu, fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu, August Filip şi alţii. O a treia cuprindea pe George Strat, pe generalii Glatz şi Achille Diculescu, pe dr. Ciugureanu, pe D. Caracostea, pe Budurăscu şi alţii; în total optsprezece persoane. În timpul parcursului, în apropiere de Turda, doctorul Ciugureanu din Basarabia a avut un atac de congestie cerebrală; a fost coborât din dubă, muribund, la spitalul din Turda, unde a şi murit, îndată după aceea. E prima victimă din multele pe care le-a dat grupul celor arestaţi în noaptea de la 5 spre 6 mai 1950”…

[6] Ziua a rămas neclară / 6 mai sau 19 mai 1950… Nu este cunoscut nici mormântul său, fiind dus la „Cimitirul săracilor” din Sighetul Marmaţiei…

citește și http://www.jc.md/martirului-basarabean-daniel-ciugureanu-inca-nu-i-s-a-facut-dreptate/

Nicolae Tomescu

redactor-șef Radio Iași