Editura „Polirom” la „Librex Iași” 2018

Publicat de nicolaetomescu, 10 mai 2018, 11:21

În perioada 9-13 mai 2018, Editura „Polirom” participă la Târgul de carte „Librex” („Palas Mall”-Iași), cu peste 800 de titluri

Programul de evenimente al Editurii „Polirom” la Librex 2018:

Sâmbătă 12 mai

• ora 16:00

Teodor Baconschi despre Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut)
(„Polirom”, 2018); se pronunță, alături de autor, Alexandru Lăzescu, Nicu Gavriluță; moderează: Irina Stratulat

„N-am căutat nici să mitizez nişte figuri deja legendare (în anumite cazuri), nici să le supun unei brutale demitizări (de tip senzaţionalist). Am preferat să amestec tonul memorialistic şi expozitiv cu prezentarea realistă, confirmabilă din alte surse. Pe unii dintre marii oameni cuprinşi în antologia mea i-am cunoscut îndeaproape, locuind chiar în intimitatea lor sufletească, pe mulţi alţii i-am întîlnit o zi sau doar o oră, fără să le pot scotoci sertarele secrete.” (Teodor Baconschi)

Teodor Baconschi s-a născut în 1963, la Bucureşti. După un doctorat în antropologie religioasă şi istorie comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV, 1995), a urmat studii postdoctorale la „New Europe College” (Bucureşti, 1996). A fost director al Editurii „Anastasia”  (1995-1996), apoi redactor-şef în TVR (emisiunea „Viaţa spirituală”, 1997). În 1997 a intrat în diplomaţie, reprezentînd România, succesiv la Vatican, Lisabona şi Paris. Între 2009 şi 2012 a îndeplinit mandatul de ministru de Externe al României.

• ora 16:30

„Biblioteca Polirom”: Fiica Estului, de Clara Usón, un roman despre Ana Mladić, fiica generalului care „a schimbat chipul Europei”; vorbesc: Mariana Sipoș (traducătoarea romanului), Teodor Baconschi; moderează: Irina Stratulat

Pentru Fiica Estului, Clara Usón primeşte Premiul „Ciudad de Barcelona” şi prestigiosul „Premio de la Crítica”, o recompensă literară acordată anual celui mai bun roman scris în limba spaniolă din întreaga lume. Romanul Fiica Estului, care are în centru destinul tragic al Anei, a trezit un interes enorm, căci pare aproape de necrezut cum a reuşit o tînără scriitoare din Spania să se documenteze la faţa locului, să înţeleagă şi să recreeze istoria – veche sau recentă – a unei regiuni din Europa ce pare uneori de neînţeles chiar şi pentru istorici.

Clara Usón s-a născut în 1961 la Barcelona. A făcut studii de drept şi a profesat ca avocat, apoi şi-a îndreptat atenţia către literatură. A publicat mai multe romane, printre care Noches de San Juan (cu care a cîştigat Premiul „Lumen”), Primer vuelo, El viaje de las palabras şi Perseguidoras. În 2009, romanul Corazón de napalm este distins cu Premiul „Biblioteca Breve”. La hija del Este (Fiica Estului, 2012) se va dovedi un bestseller, ajungînd la şapte ediţii. Pentru el, Clara Usón primeşte Premiul „Ciudad de Barcelona” şi prestigiosul „Premio de la Crítica”, o recompensă literară acordată anual de un juriu al criticilor literari spanioli celui mai bun roman scris în limba spaniolă din întreaga lume.

• ora 17:00

„Cartea de identitate”, conferință susținută de scriitorul Eugen Uricaru – câteva observații privind rolul culturii scrise la definirea și păstrarea identității naționale românești

Lansarea romanului Permafrost („Polirom”, 2018); invitat: Ioan Holban; moderează: Irina Stratulat

Permafrost reprezintă cheia ficţională, metafora revelatorie pentru săptămîna care a urmat căderii regimului dictatorial comunist din România, o săptămînă care trebuia să fie una a alegerilor şi a clarificărilor, dar care a fost una a confuziei şi a jocului înşelător de oglinzi. Nimic nu este ceea ce pare în acest spaţiu şi timp. Pentru că permafrostul – pămîntul veşnic îngheţat – este cea mai rea dintre căile de supravieţuire ale omului. Uneori e singura cale. Alteori, o chestiune de destin.

Eugen Uricaru s-a născut în 1946, la Buhuşi. Debutează cu povestiri în revista „Ateneu”, în 1965. Fondează în 1968, împreună cu Marian Papahagi, revista de cultură „Echinox”. Debutează editorial în 1974 cu volumul Despre purpură. Între 1971 şi 1989 este redactor la revista  „Steaua”. Din 1990 este redactor-şef adjunct la „Luceafărul” (seria Laurenţiu Ulici) şi consilier cultural în M.A.E. la Atena şi Roma. Din 1995 este secretar, apoi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar între 2001 şi 2005, preşedintele acesteia. În prezent este preşedintele COPYRO, organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor. A fondat revista de studii „Punctul Critic”. În anul 2002 a înfiinţat Festivalul Internaţional „Zile şi nopţi de literatură“, Neptun. A publicat 19 volume de proză. A scris două scenarii de film (Rug şi flacără – Marele Premiu la Santa Rem, Stare de fapt – Marele Premiu la San Marino); a tradus din Italo Calvino, Curzio Malaparte, Aleksandr Soljeniţîn. A primit de două ori Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor şi de două ori Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Romanele sale au fost traduse în Franţa, Germania, Ungaria, Serbia, Macedonia, China, Vietnam.