(FILM) Mausoleul din Mateiaș
Publicat de nicolaetomescu, 26 noiembrie 2019, 15:30
Ansamblul Monumental din Mateiaș (comuna Valea Mare-Pravăț/județul Argeș), se află în apropierea localității Câmpulung Muscel…
Până să ajungem în mausoleul propriu-zis (osuarul)[1], ridicat[2] pe o colină care domină șoseaua ce duce către Brașov[3], am vizitat muzeul[4] – format din două săli de expoziție; a doua, unită cu prima[5] printr-un culoar central aflat sub scara exterioară, prezintă o dioramă[6] descriind luptele purtate de ostașii români, în apropierea locului unde a fost ridicat ansamblul, și un post de comandă; din a doua sală se poate ieși, în exterior, pe o altă ușă, lângă unul dintre tunurile care flanchează muzeul, după care se urcă spre mausoleul unic în România[7]…
Mausoleul de la Mateiaș a fost restaurat[8] în perioada 1979-1884; decorat, la parter, cu un mozaic „tip Murano”[9], are tavanul pictat cu medalioane întruchipându-i pe Isus Cristos si Maica Domnului; de aici se poate urca în turnul în formă de cruce, pe o scară în spirală; înainte de intrarea în mausoleu, în fața ultimelor scări din tot ansamblul, în cupa din piatră de Albești arde o flacără veșnică întru amintirea eroilor căzuți la Mateiaș…
În perioada 25 septembrie/8 octombrie-10/23 noiembrie 1916, Grupul Nămăiești – condus de Generalul Traian Găiseanu – având în componență diviziile 22 și 12 Infanterie, a rezistat unui inamic echipat superior și mult mai bine pregătit; prin luptele purtate, a fost oprită înaintarea Puterilor Centrale către Câmpia Română[10]…
Am descoperit cuvinte inscripționate[11], precum o fac toți cei care ajung la monumentul dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial: „Pentru onoarea patriei și a drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat cu bărbăție și credință în victorie, până la jertfa supremă, pământul sfânt al țării, lăsându-vă vouă, generațiilor viitoare, o națiune liberă și independentă” și „Ne plecăm cu venerație în fața sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni și viteji ai ființei noastre naționale, iar la chemarea patriei vom ști să ne jertfim și noi pentru păstrarea independenței și suveranității României”…
[1] Unde se află cripta de marmură neagră cu osemintele celor 400 de soldați și ofițeri uciși în luptele de pe frontul Bran-Câmpulung…
[2] Mausoleul a fost ridicat, între anii 1928-1935, de constructorul De Nicolo, după planurile arhitecților Dumitru Ionescu-Berechet și State Baloșin. A fost utilizat, în principal, calcar de Albești…
[3] Pe versantul sudic al dealului Mateiaș (în vârful căruia se află)…
[4] Partea inferioară și scările de acces, sculptate cu dalta și ciocanul – la capătul cărora se află un basorelief având 16 m lungime și 3,5 m înălțime (partea superioară a monumentului); sculptorul Adrian Radu din Câmpulung este cel care l-a oferit posterității…
[5] În această încăpere sunt înfățișate secvențe de luptă în cuprinsul Primului Război Mondial, îndeosebi din luptele purtate în zona culoarului Rucăr-Bran, dar şi obiecte specifice frontului: documente, ziare, hărţi, uniforme de soldaţi, steme, medalii, obuze sau cartuşe…
[6] Artefacte, fotografii şi o dioramă care recreează evenimentele din timpul bătăliei…
[7] Sunt expuse tablouri de dimensiuni mari, formate din mai multe planuri – sub efectul jocurilor de lumini, acestea oferă vizitatorilor (poziţionaţi în întuneric) un fel de răspuns al realităţii…
[8] Fusese supus unor lucrări de reparaţii în perioada 1945-1976, din cauza infiltraţiilor de apă prin zidurile de calcar; în anul 1978, au fost întreprinse lucrări de consolidare – consecință a fisurilor provocate de cutremurul din 4 martie 1977…
[9] Intitulat Glorie eternă eroilor neamului românesc… Cu prilejul amintit, s-a terasat terenul și a fost realizată scara monumentală; la subsol, acolo unde se întâlnește cripta, pereții laterali cuprind 31 de plăci de marmură – pe care sunt scrise numele celor aproximativ 2.300 de eroi români (necunoscuți) căzuți pe plaiuri muscelene/cele mai grele lupte, de la sfârșitul anului 1916, dându-se chiar pe „muntele” Mateiaș…
[10] Dar, din cauza străpungerii frontului pe Jiu, soldații – neînvinși – ai celor două divizii au primit ordin să se retragă spre Târgoviște, pe 16/29 noiembrie 1916…
[11] La intrarea în mausoleu, pe un parapet din beton, de formă semicirculară; literele aurite ale celor două texte glorifică sacrificiul eroilor…