(FILM) Mausoleul din Tulcea
Publicat de nicolaetomescu, 21 noiembrie 2019, 09:36
Dispus într-un părculeţ, fără intenția de a fi marginalizat, MAUSOLEUL EROILOR DIN MUNICIPIUL TULCEA a fost construit între anii 1937-1938, din iniţiativa unui comitet local, în fruntea căruia se afla un veteran[1] din Primul Război Mondial; acesta avea să informeze, în repetate rânduri[2], oficialităţile judeţului și locuitorii orașului despre evoluţia lucrărilor[3]. După inaugurarea din 1938 (cadrul festiv presupunând participarea unor oficiali din Bucureşti şi din judeţul Tulcea, a reprezentanţilor armatei, a presei, a unui public numeros), s-a întocmit un proces-verbal din care rezultă menirea mausoleului, aspecte esenţiale privitoare la construcţia şi la înfăţişarea sa[4]…
[1] Colonelul V.I. Rata, fost comandant al Regimentului 33 infanterie (care avusese, într-o perioadă, garnizoana în Tulcea)… Având calităţi şi însuşiri, fostul colonel a devenit, după război, Prefect al Judeţului Tulcea… Pentru construirea operei comemorative de război s-au adunat fonduri pe plan local şi judeţean, inclusiv printr-o contribuţie materială primită din partea Societăţii „Cultul Eroilor”-Bucureşti; într-un raport întocmit de comitetul care s-a ocupat de înălţarea mausoleului, redactat înainte de a se aşeza piatra fundamentală, se arăta că „scopul imediat al construcţiei mausoleului este acela ca în interiorul lui să fie aşezate rămăşiţele pământeşti ale eroilor tulceni care-şi pierduseră viaţa în aprigele încleştări din anii 1916-1918 în luptele de pe pământul dobrogean sau în alte zone ale frontului, implicit în timpul bătăliilor legendare de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.” Potrivit mai multor surse, „un foarte mare număr de fii ai Tulcei, care căzuseră eroic la datorie, luptaseră în cadrul Regimentului 33 şi 73 infanterie”, iar unităţile aveau să fie considerate, după război, „regimente eroice”…
[2] Iată ce spunea V.I. Rata într-un raport întocmit la doar câteva luni de la începerea lucrărilor: „S-a construit mai întâi un osuar în care să se adăpostească osemintele risipite ale eroilor tulceni, risipite pe câmpurile şi cimitirele din Moldova, din Carpaţi şi Mărăşeşti”. Într-un alt raport informativ, se specifică de unde şi cum au fost adunate primele oseminte ale foştilor eroi tulceni şi cum „vor fi ele aduse la Tulcea şi apoi reînhumate în cripte şi osuare”: „Cu voia lui Dumnezeu … rămăşiţele pământeşti ale unui mare număr de eroi tulceni au fost adunate de pe fostele câmpuri de luptă şi aduse la Tulcea, pentru a fi reînhumate în cripte şi osuare … Dragi eroi şi martiri tulceni, bunul Dumnezeu ne-a dat posibilitatea să reveniţi pe pământul scump al judeţului, unde v-aţi născut şi aţi trăit. Vă întâmpinăm cu flori şi cu lacrimi de bucuria revederii, cu toate că sunteţi reînhumaţi. Clopotele bisericilor, în aceste momente, sună peste tot în judeţ … pentru odihna sufletelor voastre”; în acelaşi raport, referindu-se, în mod expres, şi la ceremonialul prin care rămăşiţele pământeşti ale eroilor tulceni (care luptaseră în cadrul regimentelor 33 şi 73 infanterie) aveau să fie depuse în cripte şi osuare, se consemna: „Fraţi de arme din regimentele 33 şi 73 103 infanterie. În anul 1916 aţi plecat voioşi la luptă, dispuşi pentru sacrificiu şi convinşi că veţi învinge. De entuziasmul vostru, care a uimit lumea, ştiu şi eu de la ostaşii mei. V-aţi luptat cu vitejie fără seamăn la Flămânda, Predeal, Clăbucetul Baicului, … la Jiu, pe Argeş şi pe Neajlov …, la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz … Ca un omagiu ce vi-l acordăm din convingere, vă oferim cripta în care vă vom coborî azi, pentru ca ce-l puţin acolo să aveţi linişte …”
[3] Banii cheltuiți pentru înălţarea mausoleului ar fi depășit 7.000.000 lei, sumă impresionantă pentru vremurile la care facem referire…
[4] Documentul reprezintă, de fapt, un scurt istoric al operei comemorative de război: „Mausoleul din Oraşul Tulcea, construcţie monumentală, începută în 1937, din iniţiativa unui comitet local şi finalizată în 1938, adăposteşte osemintele eroilor din regimentele 33 şi 73 infanterie. Mausoleul, construit din beton şi cărămidă în mijlocul unui parc (având un portal masiv la intrare), este înconjurat din gard de piatră, cu coloane din beton şi lanţuri de fier. În osuar, eroii sunt aşezaţi în cripte din piatră şi beton … Capela osuarului, aşezată la centru, are deasupra o turlă din beton armat, fiind decorată cu armamente în relief, iar în interior cu teme religioase în ulei… În general, construcţia se prezintă în perfectă stare şi este bine întreţinută, iar parcul este amenajat şi îngrijit de personalul comunei. Drept pentru care am întocmit prezentul proces-verbal.” Pe frontispiciul intrării principale în edificiul având decorațiuni specifice se află înscrisă inscripţia: „1916-1918 Mausoleul unor eroi din Regimentul 33 şi 73 infanterie”… După încheierea lucrărilor la mausoleu, în jurul acestuia au fost aşezate câteva troiţe din lemn/decorate cu teme religioase şi prevăzute cu inscripţii; pe una dintre troiţe se află înscrise cuvinte cu caracter evocator: „În amintirea eroilor noştri care şi-au sacrificat viaţa pe altarul Patriei”…